Amânarea summitului Trump-Putin
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 22 octombrie 2025, în a 1.337-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. „Nu este prevăzută o întâlnire a președintelui Trump cu președintele Putin în viitorul apropiat”, a indicat acest oficial, care s-a exprimat sub protecția anonimatului. Cât despre secretarul de Stat, Marco Rubio, acesta nu are planificată vreo întâlnire cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a adăugat același oficial, conform căruia discuția telefonică avută, luni, de cei doi șefi ai diplomațiilor „a fost productivă”, dar ei au decis să nu se întâlnească deocamdată. Tot la Budapesta urmau să se întâlnească pentru a pregăti acest summit Rubio și Lavrov, dar această întâlnire este acum amânată. „O întâlnire suplimentară în persoană între secretarul Rubio și ministrul de Externe rus nu este necesară”, a mai spus sursa citată.
„Vrem să ne asigurăm că această întâlnire produce rezultate tangibile, pozitive și că președintele își folosește timpul în mod eficient”, a declarat purtătoarea de cuvânt într-o conferință de presă. Potrivit lui Karoline Leavitt, discuția telefonică dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov „nu a fost singurul motiv” pentru care Donald Trump a decis să anuleze întâlnirea pe care a anunțat-o inițial și să impună sancțiuni împotriva sectorului petrolier din Rusia. „Președintele dorește să vadă acțiune, nu doar discuții. Și cred că președintele este extrem de motivat de succesul acordului său de pace din Orientul Mijlociu pentru a obține rezultate și își dorește ca acest război (din Ucraina – n.r.) să se încheie. Spune asta de nouă luni din actualul mandat și este din ce în ce mai frustrat de lipsa de progres de ambele părți”, a transmis purtătoarea de cuvânt.
Casa Albă a asigurat joi că un nou summit între președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin nu este exclus, dar a atenționat că Trump „dorește să vadă acțiuni, nu doar vorbe” din partea lui Putin pentru o încetare a focului în Ucraina, relatează agențiile Reuters și EFE, transmite Agerpres. „O întâlnire între cei doi lideri nu este complet exclusă. Cred că președintele (Trump) și întreaga administrație speră ca într-o zi acest lucru se va putea întâmpla din nou, dar dorim să ne asigurăm că va exista un rezultat pozitiv tangibil în urma acestei întâlniri și că ea nu este o pierdere de timp pentru președinte”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, la o conferință de presă.
„Pentru a negocia un acord de pace bun, ambele părți trebuie să fie interesate”, dar președintele american „nu a observat în ultima vreme suficient interes din partea Rusiei să ia măsuri pentru a avansa către pace”, motiv pentru care liderul de la Casa Albă a decis miercuri sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil, a continuat purtătoarea de cuvânt. „Președintele dorește să vadă acțiuni, nu doar vorbe. Și cred că președintele este foarte motivat de succesul acordului său de pace din Orientul Mijlociu pentru a obține rezultate și dorește ca acest război să se încheie. De nouă luni de când este în funcție el spune asta și este tot mai nemulțumit de lipsa progreselor din partea ambele părți implicate în acest război”, a subliniat Karoline Leavitt.
Ea a adăugat că sancțiunile anunțate miercuri „sunt destul de robuste”, făcând referire la relatări ale mai multor mass-media conform cărora China intenționează să reducă achizițiile de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiuni secundare din partea SUA. Într-o discuție telefonică pe care Trump a avut-o joia trecută cu Putin, înaintea întrevederii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, președintele american a transmis că în discuția cu liderul de la Kremlin „au fost făcute mari progrese” către încheierea războiului ruso-ucrainean și că va avea un nou summit cu omologul său rus, în capitala ungară Budapesta, în următoarele două săptămâni.
Conform unor surse, în acea discuție Putin și-ar fi diminuat pretențiile față de cele formulate la summitul avut cu Trump în august. Președintele rus ar fi sugerat să restituie Ucrainei mici porțiuni ocupate de trupele ruse în provinciile ucrainene sudice Herson și Zaporojie, în schimbul controlului complet rusesc în Donbas, după ce în august ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din Donbas și în schimb Rusia doar să înghețe restul liniei frontului.
Totuși, după această nouă discuție Rusia a transmis Statelor Unite un document informal prin care își menține pozițiile formulate la primul summit Trump-Putin și în plus a refuzat orice încetare a focului înaintea negocierilor. Prin urmare, Trump a anunțat marți că noul summit cu Putin nu va mai avea loc, întrucât nu dorește discuții „degeaba” și nici să „piardă timpul”. Reacționând față de această declarație, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „nimeni nu vrea să piardă timpul, nici președintele Trump, nici președintele Putin”, insistând că, pentru a da rezultate, summitul are nevoie de o bună pregătire în prealabil, pregătirea unei astfel de reuniuni având rolul de a oferi o anumită claritate asupra agendei discuțiilor și a înțelegerilor care pot rezulta.
Dar secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au anulat la rândul lor o întâlnire pe care urmau să o aibă tot la Budapesta pentru pregătirea summitului Trump-Putin. Viceministrul rus Serghei Riabkov a confirmat miercuri că „nu există un acord” asupra unei întâlniri Lavrov-Rubio. Pe de altă parte, el a criticat „tentativele deliberate ale opozanților încheierii unui acord (privind Ucraina) de a reduce șansele de a-l obține”, referire la susținătorii europeni ai Ucrainei.
Primul summit al președinților Trump și Putin, desfășurat în Alaska pe 15 august, nu a condus la rezultate pentru o perspectivă de încetare a războiului ruso-ucrainean, întrucât Rusia este preocupată în primul rând de chestiunile teritoriale, în timp ce Kievul și aliații săi europeni sunt preocupați de garanțiile de securitate pentru Ucraina, în special desfășurarea de trupe în această țară, idee respinsă categoric de Moscova.