Abolirea schimbării orei este necesară
Trecerea din şase în şase luni la ora de iarnă sau de vară a fost introdusă în Europa în anii '70, în vederea economisirii de energie în toiul crizei petrolului. Comisia Europeană a propus - încă din 2018 - abolirea acesteia, în urma unei consultări în întreaga Europă, transmite AFP, preluată de news.ro.
Atunci, 84% dintre participanţi - aproximativ patru milioane de persoane - s-au pronunţat în favoarea încetării folosirii acesteia, iar apoi Parlamentul European (PE) a dat undă verde măsurii. Susţinătorii desfiinţării schimbării orei subliniază impactul negativ asupra sănătăţii în schimbul unor economii de energie devenite modeste, din cauza generalizării iluminatului cu consum scăzut de energie.
Însă măsura nu a fost niciodată implementată, din cauza lipsei unui acord între toate țările europene. Cu ocazia trecerii la ora de iarnă, eurodeputaţii au repus subiectul pe tapet, într-o dezbatere în hemiciclul de la Strasbourg. „A venit timpul să oprim în sfârşit schimbarea orei”, a pledat comisarul Transporturilor Apostolos Tzitzikostas, confirmând că Executivul european nu a abandonat ideea.
Acest sistem „ne priveşte pe toţi, ne enervează pe cei mai mulţi dintre noi şi, aş spune şi mai mult, ne face rău”, în pofida faptului că „nu mai generează economii de energie”, a declarat el. Comisia Europeană a comandat o nouă analiză, pentru a-şi susţine eforturile de abolire a schimbării orei.
Spania a lansat, la rândul său, un nou apel eliminarea orei de iarnă, într-o reuniune, luni, a miniştrilor Energiei. Potrivit unei surse diplomatice europene, Polonia şi Finlanda au susţinut acest demers.
„Schimbarea orei de două ori pe an nu mai are niciun sens. Acest lucru abia dacă mai contribuie la economisirea de energie, însă are efecte negative asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor”, a apărat pe X premierul spaniol Pedro Sanchez.
Deși există un consens larg la nivelul cetățenilor europeni și al instituțiilor comunitare în favoarea abolirii schimbării orei, implementarea măsurii rămâne blocată din cauza dificultăților în a ajunge la un acord unanim între cele 27 de state membre ale UE, fiecare țară având preocupări diferite legate de impactul economic și social al unei astfel de decizii.