Comisia Europeană susține cărbunele temporar
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat recent că, conform Comisiei Europene, România nu poate renunța la cărbune, în special la Complexul Energetic Oltenia, până când nu există o alternativă viabilă. Această poziție a fost exprimată pe fondul discuțiilor intense din Parlamentul României privind viitorul surselor de energie. „Comisia Europeană spune că nu se poate renunţa momentan la CE Oltenia, fiindcă nu e altceva de pus în schimb. Este ceea ce am susţinut constant prin proiectul de lege depus în Parlament – legea responsabilităţii în Energie, singura acţiune existentă în Parlamentul României după decizia grăbită de închidere”, a afirmat Miruță.
Proiectul de lege a fost inițiat de Uniunea Salvați România (USR) în noiembrie 2022, având ca scop interzicerea scoaterii din sistemul energetic românesc a capacităților de producție pe huilă sau lignit fără a fi înlocuite cu alte surse capabile să producă o cantitate similară de energie electrică. „Important este că, într-un final, raţiunea a învins şi că Guvernul actual susţine continuarea momentană. Şi nu pentru că nu vrem energie verde, ci doar pentru că momentan nu este suficientă”, a conchis Miruță.
În acest context, este esențial de menționat că proiectul de lege a fost respins de Senat în februarie 2023 și, de atunci, a rămas blocat în Camera Deputaților. USR a subliniat necesitatea urgentării adoptării acestui proiect pentru a asigura continuitatea producției de energie în România.
Expertul în politici energetice, Dr. Mihai Niță, de la Universitatea din București, a comentat asupra situației. „Este clar că România se află într-un punct critic în ceea ce privește tranziția energetică. Fără o alternativă concretă, renunțarea la cărbune ar putea duce la crize energetice majore”, a spus el. Niță a adăugat că este crucial ca România să investească în surse regenerabile, dar acest lucru trebuie să fie realizat în mod planificat și sustenabil.
Un exemplu relevant este județul Gorj, care depinde semnificativ de Complexul Energetic Oltenia. Aici, comunitățile locale se tem că închiderea bruscă a cărbunelui va duce la pierderi masive de locuri de muncă și la stagnarea economiei regionale. Primarul din Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a declarat: „Trebuie să ne asigurăm că avem alternative înainte de a face orice pas drastic. Cetățenii noștri depind de aceste locuri de muncă”.
Pe de altă parte, România nu este singura țară din Uniunea Europeană care se confruntă cu aceste provocări. Polonia, de exemplu, se confruntă cu presiuni similare din partea Comisiei Europene pentru a reduce dependența de cărbune. Comparativ, Polonia a implementat un program de tranziție care include investiții în energii regenerabile, ceea ce ar putea oferi un model pentru România.
Istoric vorbind, România a trecut printr-o serie de reforme energetice în ultimele două decenii, dar tranziția către surse mai curate a fost adesea întârziată de lipsa de infrastructură și de resurse financiare. În 2019, România a avut o capacitate instalată de 5.300 MW din cărbune, conform datelor de la Inspecția Energetică Națională.
Criticii inițiativei actuale subliniază că, fără o strategie pe termen lung, România riscă să rămână în urmă în tranziția energetică. „Faptul că se discută despre cărbune ca alternativă în 2023 este o dovadă a lipsei de viziune și planificare”, a declarat economistul Andrei Mărgărit, fondator al unei organizații de mediu.
În concluzie, România se află într-o situație delicată în ceea ce privește tranziția energetică. Deși Comisia Europeană susține actuala strategie de a nu renunța la cărbune fără alternative, este esențial ca autoritățile române să dezvolte un plan coerent și sustenabil pentru a asigura o tranziție eficientă către o energie mai verde.
În perioada următoare, se așteaptă ca discuțiile din Parlament să continue, iar USR își menține apelul pentru adoptarea legii responsabilității în energie, care ar putea reprezenta un pas important în această direcție.