România sub media europeană la reciclare
Eurostat arată, în datele despre cantitatea de plastic consumată în 2023, că un cetățean al Uniunii Europene a produs, în medie, 35,3 kg de deșeuri. Conform statisticii, între statele membre UE, România a reușit să recicleze doar 32% din aceste deșeuri, un nivel semnificativ sub media UE și departe de obiectivul european de 55% până în 2025.
În 2023, în UE s-au generat 79,7 milioane de tone de deșeuri de ambalaje, adică 177,8 kg pe locuitor. Deși aceasta reprezintă o reducere de 8,7 kg pe cap de locuitor față de 2022, cifra rămâne cu 21,2 kg mai mare decât în 2013. Din totalul deșeurilor de ambalaje generate, 40,4% erau din hârtie și carton, 19,8% din plastic, 18,8% din sticlă, 15,8% din lemn, 4,9% din metal și 0,2% din alte materiale de ambalare.
În 2023, s-au generat în medie 35,3 kg de deșeuri de ambalaje din plastic pentru fiecare persoană care locuia în UE. Din această cantitate, 14,8 kg au fost reciclate. Cantitatea de deșeuri din plastic generate a scăzut cu 1,0 kg față de 2022, în timp ce cantitatea de deșeuri din plastic reciclate a crescut cu 0,1 kg. Între 2013 și 2023, cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic generate a crescut cu 6,4 kg pe cap de locuitor, în timp ce cantitatea reciclată a crescut cu 3,8 kg.
Creșterea reciclării deșeurilor de ambalaje din plastic
În 2023, UE a reciclat 42,1% din totalul deșeurilor de ambalaje din plastic generate, ceea ce indică o creștere a ratei de reciclare față de 2013 (38,2%). Belgia a înregistrat cea mai mare rată de reciclare, de 59,5%, urmată de Letonia (59,2%) și Slovacia (54,1%). În schimb, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Ungaria (23,0%), Franța (25,7%) și Austria (26,9%).
România este poziționată sub media Uniunii Europene (aproximativ 42%), având o rată de reciclare de circa 32–33%. Țările cu rate mai mici decât România sunt Irlanda, Finlanda, Suedia, Croația, Danemarca, Austria, Franța și Ungaria.
România, la început de drum în economia circulară
România se află încă în fazele timpurii ale tranziției către o economie circulară, potrivit raportului „Starea climei 2025 – Managementul Resurselor și Economia Circulară în România” publicat recent de cercetători români. Țara consumă anual aproximativ 20,8 tone de materii prime per persoană, un nivel cu 40% peste media Uniunii Europene, dar generează o valoare adăugată redusă, semn că resursele sunt folosite ineficient.
La capitolul reciclare, doar 13% din deșeurile municipale sunt reciclate, mult sub ținta europeană de 55% stabilită pentru anul 2025. În plus, rata de utilizare circulară a materialelor – care arată cât din resurse sunt reintegrate în economie – este de 1,3%, în timp ce media UE depășește 11,8%.
Raportul arată că, deși România a făcut pași importanți în elaborarea cadrului legislativ, implementarea rămâne deficitară, iar discrepanțele regionale sunt majore. Infrastructura pentru colectare și reciclare este insuficientă, stimulentele economice lipsesc, iar capacitatea administrativă este redusă. Pe lângă problemele structurale, rezistența culturală față de produsele reutilizate și percepția că economia circulară este „o obligație, nu o oportunitate” blochează evoluția.
Expertul Alexandru Laibăr, semnatar al capitolului despre economia circulară, afirmă, în raport, că implementarea principiilor de reutilizare, reparație și reciclare ar putea reduce cu până la 45% emisiile de gaze cu efect de seră în sectoarele cheie și ar putea crea peste 50.000 de locuri de muncă verzi până în 2030.
Deja, sectoare precum agricultura, construcțiile, textilele și electronicele oferă exemple de proiecte-pilot și inițiative private cu impact pozitiv.