Impactul potențial asupra sănătății publice
Uniunea Europeană ia în considerare clasificarea etanolului, un ingredient utilizat în compoziţia multor dezinfectanţi pentru mâini, ca o substanţă periculoasă care creşte riscul de cancer, a relatat marţi cotidianul Financial Times (FT).
O recomandare internă emisă pe 10 octombrie de unul dintre grupurile de lucru din cadrul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA) a etichetat etanolul drept o substanţă toxică, ce creşte riscul de cancer şi de complicaţii în timpul sarcinii şi care trebuie înlocuită în produsele de curăţare şi alte produse, a precizat FT în materialul său, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Comitetul pentru Produse Biocide din cadrul ECHA urmează să se întrunească în perioada 25 - 28 noiembrie.
Această instituţie europeană cu rol de reglementare a precizat că, dacă experţii din comitetul mai sus menţionat „ajung la concluzia că etanolul este carcinogen”, atunci agenţia va recomanda înlocuirea sa, adăugând că decizia finală va urma să fie luată de Comisia Europeană, potrivit FT.
Reprezentanţii Agenţiei Europene pentru Produse Chimice nu au răspuns deocamdată solicitării transmise de Reuters pentru a face declaraţii pe această temă.
Ei au declarat însă pentru FT că etanolul „ar putea fi în continuare autorizat pentru utilizările sale biocide preconizate, dacă acestea sunt considerate sigure prin prisma nivelurilor de expunere aşteptate sau dacă nu se vor găsi alternative”, subliniind totodată că nu a fost luată încă nicio decizie.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) clasifică atât etanolul, cât şi izopropanolul ca fiind substanţe sigure pentru a fi utilizate în igiena mâinilor.
În acest context, este important să înţelegem implicaţiile acestei posibile interdicţii. Dacă etanolul va fi considerat periculos, impactul asupra industriei de produse biocide din România ar putea fi semnificativ. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, piața de dezinfectanți din România a cunoscut o creștere de 15% în ultimul an, în mare parte datorită cererii generate de pandemia COVID-19.
Experți din domeniul sănătății publice și chimiei, cum ar fi prof. dr. Andrei Popescu de la Universitatea Politehnica din București, subliniază că „deciziile privind utilizarea etanolului în produsele biocide trebuie să se bazeze pe dovezi solide și evaluări riguroase”. Potrivit acestuia, „trebuie să existe alternative viabile înainte de a se lua o decizie drastică care ar putea afecta accesibilitatea produselor de igienă.”
În plus, comunitățile locale din județele precum Cluj și Timiș au început deja să se pregătească pentru reacții în lanț în cazul în care etanolul va fi interzis. Companii de producție de dezinfectanți din aceste zone ar putea suferi pierderi financiare semnificative, având în vedere că etanolul reprezintă un ingredient esențial în formulările lor.
Pe plan european, alte țări, precum Germania și Franța, au adoptat reglementări stricte privind utilizarea substanțelor chimice periculoase, dar au reușit să găsească soluții alternative fără a afecta piața. România ar putea beneficia de pe urma acestor exemple, având în vedere că ar putea colabora cu alte state membre pentru a identifica alternativele necesare.
Pe de altă parte, există și voci critice care susțin că o interzicere a etanolului ar putea duce la o scădere a standardelor de igienă publică. Conform unor reprezentanți ai industriei de curățenie, „interzicerea etanolului ar putea forța consumatorii să aleagă produse mai puțin eficiente, care nu oferă aceeași protecție împotriva virusurilor și bacteriilor.”
În concluzie, evaluarea etanolului de către ECHA și posibila sa interzicere în produsele biocide este o chestiune complexă, ce necesită o analiză atentă a riscurilor și beneficiilor. Decizia finală a Comisiei Europene va avea implicații semnificative nu doar pentru piața românească, ci și pentru sănătatea publică în general.
Următoarele săptămâni vor fi critice pentru determinarea viitorului acestui ingredient în produsele de igienă.