Reforma pensiilor magistraților sub semnul întrebării
Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul României, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în data de 22 august 2023, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc la 1 septembrie, un termen pe care 4 dintre judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) l-au considerat rezonabil. Bolojan a subliniat că "reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție".
"Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, ceea ce înseamnă că Guvernul poate relua demersul. Este o necesitate, deoarece nu se poate ieși la pensie la 48-50 de ani și să se primească o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar. România are nevoie de această reformă", a adăugat Bolojan.
Decizia CCR a fost anunțată luni, când Curtea a stabilit că lipsa avizului CSM în cazul legii privind pensiile magistraților și așteptarea de către Guvern a termenului de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă mai multe articole din Constituție. "Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție", a explicat CCR.
Guvernul a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în conformitate cu art. 114 din Constituție. CCR a recunoscut competența legiuitorului de a aprecia asupra frecvenței modificărilor în acest domeniu, subliniind că legea nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție. Judecătorii constituționali au indicat că reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, având un obiect și scop unitar, legat de măsuri pentru reforma pensiilor de serviciu din justiție.
"Urgența și necesitatea adoptării legii sunt justificate prin evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență", au concluzionat judecătorii CCR. Aceștia au menționat că caracterul succesiv al reformelor nu contravine securității juridice, atâta timp cât Parlamentul urmărește o finalitate rațională.
Într-o intervenție recentă, Mihai Tudose, lider al PSD, a comentat decizia CCR, menționând că nu i-a cerut nimeni demisia lui Bolojan, dar a subliniat că social-democrații nu au fost "la starea civilă" cu liderul liberalilor. "Nu avem nicio legătură cu Bolojan, avem un pact cu PNL, USR, UDMR și minoritățile", a declarat Tudose, aducând în discuție posibilele consecințe politice ale deciziei CCR.
Aceste evenimente subliniază un moment critic pentru Guvernul României, în contextul reformei pensiilor magistraților, care rămâne un subiect controversat și de interes public.
Următoarele măsuri ale Executivului vor fi esențiale pentru direcționarea politicii economice și sociale a țării, în special în privința sustenabilității sistemului de pensii și a echilibrului bugetar.