Impactul deciziei CCR asupra pensiilor
Reforma pensiilor magistraților revine luni, 20 octombrie, în atenția Curții Constituționale a României, după două amânări succesive. Judecătorii CCR sunt așteptați să ia o decizie și în privința proiectului privind măsurile fiscale din pachetul doi de redresare a deficitului. Ședința decisivă a început la ora 14:00.
Obiecțiile de neconstituționalitate depuse împotriva Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare a resurselor publice au fost amânate anterior de CCR pe 24 septembrie și 8 octombrie, fiind reprogramate pentru astăzi. Până acum, judecătorii Curții au respins obiecțiile depuse de parlamentarii din opoziție la alte proiecte similare, inclusiv la Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și la acte normative din domeniul sănătății.
Legea care modifică pensiile magistraților, prin care se schimbă substanțial condițiile de pensionare pentru judecători și procurori, a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. În 4 septembrie, Secțiile Unite ale instanței supreme au decis, cu unanimitate, sesizarea Curții Constituționale. „Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arăta într-un comunicat al ICCJ.
Instanța supremă subliniază că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Principalele motive invocate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări nejustificate, precum și nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii.
În plan politic, tema a generat declarații puternice. Premierul Ilie Bolojan a discutat la începutul lunii despre posibilitatea demisiei în cazul unei decizii negative a CCR, dar a nuanțat că, „dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunța eu această situație, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de față”. Bolojan a reiterat că, în eventualitatea unei respingeri, problema legitimării proiectelor guvernamentale ar putea fi discutată, însă rămâne optimist că actul normativ va intra în vigoare.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că premierul nu ar trebui să demisioneze, considerând că actuala coaliție poate funcționa cel puțin un an sau doi. „Dreptul nu este o știință exactă. Există interpretări, pentru că dreptul folosește limbajul comun, iar în limbajul comun există ambiguități, în textele de lege există ambiguități, în Constituție există interpretări care pot să fie diferite. N-a fost o rea-voință”, a afirmat Nicușor Dan.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a subliniat că nu orice propunere legislativă este obligatoriu să fie constituțională și că nu trebuie să cadă Guvernul de fiecare dată când CCR respinge o lege. „Atunci nu mai avem Curte Constituțională”, a adăugat acesta. În schimb, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că, din punct de vedere al legitimității morale, coaliția va avea o problemă în cazul respingerii legii, acesta fiind singurul proiect considerat o reformă profundă. „E greu să mergi în fața oamenilor și să știi că punem povară pe toată societatea, dar o clasă privilegiată nu poate fi atinsă în niciun fel, niciodată de nimic”, a spus Hunor.
Reforma propusă prevede o perioadă tranzitorie de 10 ani, după care pensionarea magistraților se va face la vârsta de 65 de ani, vechimea în muncă va crește la 35 de ani, iar cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din ultima remunerație netă, în loc de 100% cum era anterior.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, luni, înainte de pronunțarea CCR pe proiectul de lege referitor la reforma pensiilor magistraților, că indiferent care va fi decizia judecătorilor aceasta va trebui să constituie „un punct de plecare pentru price fel de evaluare sau implementare viitoare a unor soluții pentru chestiunea legată de statutul magistraților”. „Eu cred că deciziile CCR se pot comenta în sens constructiv, se pot trage concluzii, se pot analiza aspecte care să fie avute în vedere pe viitor pentru politicile din domeniul respectiv, dar cu siguranță este foarte greu să fie anticipate astfel de decizii. De aceea nu aș vrea în momentul de față să fac vreo speculație cu privire la deznodământul acestui contencios constituțional. Aș vrea să vă spun că indiferent care va fi decizia CCR ea trebuie să se înscrie într-un exercițiu firesc într-un stat de drept și anume să constituie un punct de plecare pentru orice fel de evaluare sau implementare viitoare a unor soluții pentru chestiunea legată de statutul magistraților”, a declarat ministrul Justiției, într-o intervenție la Digi24.
Întrebat ce se va întâmpla dacă CCR va declara neconstituțională reforma pensiilor magistraților și cât de dificil va fi pentru Guvern să vină cu o nouă variantă, Marinescu a precizat: „Sigur că misiunea unui Guvern care vrea să facă reforme este întotdeauna una dificilă, dar nu este imposibilă. Important este ca această misiune să fie îndeplinită cu bună-credință, într-un mod constituțional și să aibă o finalitate. (…) Eu am fost întotdeauna un adept al constituționalității, al alegerii cu foarte mare atenție a soluțiilor care să permită punerea în aplicare a programului de guvernare”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a vorbit luni, la „Studio Politic” de la Digi24, despre decizia CCR privind pensiile magistraților. Oficialul a declarat că hotărârile CCR „se pot comenta în sens constructiv”, subliniind că acestea reprezintă „un punct de plecare” pentru eventuale reforme viitoare. Marinescu a precizat că legitimitatea unui Guvern „nu este dată de o decizie sau alta a Curții Constituționale”. Ministrul a afirmat că, în opinia sa, deciziile Curții Constituționale „se pot comenta”: „Sigur, se pot comenta în sens constructiv, se pot trage concluzii, se pot analiza aspecte care să fie avute în vedere în viitor pentru politicile din domeniul respectiv. E foarte greu să fie anticipate astfel de decizii”, a spus el. „Indiferent care va fi decizia Curții Constituționale, ea trebuie să se înscrie într-un exercițiu firesc în statul de drept, și anume să constituie un punct de plecare pentru orice fel de evaluare sau implementare viitoare a unor soluții pentru chestiunea legată de statutul magistraților”, a punctat Marinescu. Întrebat cât de dificilă va fi misiunea Guvernului de a reuși să vină cu o altă formă, în cazul în care Curtea Constituțională va admite sesizarea și va declara neconstituțională reforma, acesta a declarat: „Misiunea unui Guvern care vrea să facă reforme, care vrea să realizeze o modernizare, este întotdeauna o misiune dificilă, dar nu este o misiune imposibilă. Important însă este ca această misiune să fie îndeplinită cu bună-credință, într-un mod constituțional și să aibă, bineînțeles, o finalitate. Până la urmă, ceea ce ne dorim este ca măsurile pe care le adoptăm să aibă finalitatea aplicării lor. Curtea Constituțională este pe acest drum, de la concepție juridică până la aplicare.”
Ministrul a declarat, întrebat dacă consideră că această variantă pe care Guvernul și-a angajat răspunderea și care a ajuns și pe masa CCR este varianta optimă, că „întotdeauna putem discuta dacă este loc de mai bine”. „Cu siguranță este o formulă care atinge reperul stabilit prin programul de guvernare de a se alinia vârsta de pensionare pentru toate categoriile la vârsta standard. Aceasta este ținta asumată. Sunt și considerente care țin de atingerea unor obiective din PNRR. Cu siguranță s-a încercat prin acest proiect să se îndeplinească aceste obiective. Dacă este sau nu loc de mai bine, vom ști începând cu decizia CCR”, a afirmat el. Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat, în urmă cu două luni, că „dacă pachetul doi pică la CCR este greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitate”. Întrebat dacă, având în vedere această declarație, în cazul în care reforma pică la CCR, Ilie Bolojan ar trebui să rămână în funcție sau nu, Marinescu a spus: „Nu cred că sunt eu persoana cea mai potrivită pentru a se pronunța cu privire la viitorul politic al domnului prim-ministru. El ia cu siguranță deciziile cele mai potrivite”. „Legitimitatea unui Guvern nu este dată de o decizie sau alta a Curții Constituționale, pentru că decizia Curții Constituționale este un exercițiu politico-constituțional, juridico-constituțional, specific unui stat de drept. Pot să existe decizii favorabile, parțial favorabile, nefavorabile. Asta se înscrie într-o anumită jurisprudență”, a completat el. De asemenea, ministrul a punctat că „legitimitatea este dată de voința cetățenilor care au votat pentru partidele politice care fac parte din Coaliție, de un program de guvernare consonant cu obiectivele acestor cetățeni și obligativitatea tuturor, în statul de drept, de a ne comporta responsabil, asumat, să îndeplinim programul de guvernare”.
Marinescu a mai punctat că în ceea ce privește magistrații, aceștia trebuie să-și asume responsabilitatea pentru statutul care li s-a acordat, „respectând cetățeanul, să îndeplinească menirea pe care o au, aceea de a judeca procesele, a soluționa raporturile juridice deduse judecății și a dialoga într-un mod loial, corect și constructiv cu celelalte puteri din stat.