Decizia CCR și impactul asupra justiției
Pensiile magistraților, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituţională a României discută astăzi sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie față de legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
Decizia a fost amânată deja de două ori.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Amintim că premierul Ilie Bolojan și-a asumat, în fața Parlamentului, legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare ale magistraților. Această lege face parte din pachetul 2 de măsuri fiscale. Prin această lege, este stabilită vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani (cu o perioadă tranzitorie de 10 ani), 35 de ani vechime în magistratură față de 25 de ani - cât este astăzi, pensia să nu fie mai mare de 70% decât ultimul venit net - astăzi este 80% din ultimul salariu brut încasat. Magistrații se vor putea pensiona și anticipat, dar doar după 35 de ani de vechime în magistratură și cu o penalizare de 2% pentru fiecare an în minus față de cei 65 de ani prevăzuți în lege.
În momentul asumării legii, premierul Ilie Bolojan declara, în fața Parlamentului: ”Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei”.
Ilie Bolojan afirma, la un moment dat, că dacă va pica această lege la CCR, va demisiona. Recent, declara: ”dacă voi demisiona, vă voi anunța eu”, bătând în retragere.
În justiție, se lucrează în sistem de avarie, doar urgențele găsindu-și finalizarea. În rest, totul este paralizat din momentul în care Guvernul a decis să modifice legea.
În acest context, Ilie Bolojan afirma că: moral ar fi ca și salariul să fie lua parțial.
La ora 14:00, Curtea Constituțională a României intră în ședință. Pentru a treia oară, proiectul privind pensiile magistraților se află pe masa judecătorilor constituționali, după două amânări. De când proiectul de modificare a legii a fost lansat în spațiul public de către premierul Ilie Bolojan, în sistemul judiciar din România sunt soluționate doar urgențele. Este o grevă nedeclarată.
Astăzi, se conturează un scenariu cu privire la decizia pe care o va lua CCR. În urmă cu mai mult timp, premierul Ilie Bolojan își arăta nemulțumirea că trebuie să-și asume responsabilitatea pe măsurile luate de la nivelul Guvernului, în condițiile în care Executivul în sine se bucură de o largă majoritate în Parlament. În acest context, dar și-n scenariul în care modificarea pensionării magistraților ar pica la CCR, el își invoca demisia. Mai recent, prim-ministrul nu mai vorbește atât de des ”cu demisia pe masă”, fiind un subiect care a deranjat în coaliția de guvernare. În ultima declarație pe subiect, spunea: ”dacă-mi dau demisia, vă anunț eu”.
Astăzi, fostul ministru de Justiție Tudorel Toader, care, în alte intervenții, credea că acest proiect va trece de CCR, a declarat, la un post TV, că ”probabil că soluția este deja prefigurată”. Acesta adăuga că ”dacă CCR admite obiecția de neconstituționalitate, ceea ce pare cel mai probabil, se va pune întrebarea pe ce motive: pe motive extrinseci, de procedură, sau pe motive intrinseci, de fond”. În prima variantă, pe motive de procedură, ”atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte respectând procedura”. În cea de-a doua variantă, soluțiile legislative nu pot fi reluate. ”Acum pare că discuția s-a deplasat pe procedură și aștept cu preocupare decizia, dar, mai ales, considerentele”, a mai spus Tudorel Toader, care afirmă că pare că legea va pica la CCR pe procedura adoptării, urmând să fie reluat întreg procesul.
În plus, în interviul acordat DCNews, Florin Manole, ministru al Muncii, a făcut o declarație în concordanță cu informațiile fostului ministru al Justiției: ”Dacă nu trece de CCR, proiectul acesta mai are puțin timp în care să fie pus în aplicare dacă ne uităm la PNRR. Sper că vom avea timp, dacă va fi vreo problemă astăzi la CCR, avem timp să reglăm jalonul și să luăm banii. E un jalon care nu ține nici de PSD, nici de PNL, nici de Bolojan, nici de Manole, e o temă legimitivă pentru statul român”. Vorbim despre aproape 300 de mil. de euro dacă România nu va face nimic în privința pensiilor speciale ale magistraților.
Cu alte cuvinte, pare și că ministrul Muncii crede că proiectul privind pensiile magistraților va pica la CCR pe procedură, dacă vorbește despre posibilitatea revenirii asupra lui.
Ministrul Manole a mai spus că există deja un plan B:
Curtea Constituțională a României ar urma să dea astăzi decizia finală în cazul legii privind pensiile magistraților, la a treia amânare. O spune fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Caută Caută Curtea Constituțională a României ar urma să dea astăzi decizia finală în cazul legii privind pensiile magistraților, la a treia amânare. O spune fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Pentru că această lege este jalon în PNRR, în caz că va pica la CCR, România riscă să piardă 869 de milioane de euro, fonduri europene din PNRR. Atât ar costa suspendarea plăților pentru reformele cerute de la Bruxelles, iar termenul limită este până în noiembrie. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției: „Jaloanele din PNRR nu pot fi puse împotriva Constituției. Constituția e legea fundamentală și nu jalonul din PNRR, pe care l-a scris cineva într-o noapte. Asta e de principiu. Cred că astăzi vom avea o decizie, cred că a fost timp suficient pentru reflecție, documentare. Cred că românii au nevoie de justiție. Sunt atâtea procese suspendate, amânate, probleme nerezolvate. Importantă va fi și decizia. Cred că, la ora la care vorbim noi, deja soluția e prefigurată, adică fiecare judecător știe ce va face. Noi suntem în criză bugetară, cel puțin, măsurile sunt de redresare, iar judecata se face și ținând cont de contextul socio-economic, cum s-a făcut și în 2009-2010, chiar auzind că vor să taie din salarii de la anul, ceea ce înseamnă că, în perioada aceasta, societatea românească este într-un moment de încercare și trebuie să-și redefinească o cadență normală. Acum știm, cu nume și prenume, despre cine e vorba, se dă ca exemplu un magistrat care vrea să se pensioneze la 48 de ani. Dacă legea îi dă dreptul, e un beneficiu al legii și apreciază dânsul că e bine. Dar, să te pensionezi la 48 de ani, justiția va fi afectată. Eu am văzut judecători din SUA care au peste 90 de ani, acolo sunt pe viață la Curtea Supremă, dar maturitatea, experiența, înțelepciunea, judecata în echitate, în spiritul legii nu îți vine chiar de la 22 de ani, ci mai târziu. Cel mai mare beneficiu este acela de a le da șansa de a rămâne în magistratură pe o perioadă mai mare, la deplină maturitate profesională. Proiectul de lege prevede ca pensia unui magistrat să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net. În acest moment, procurorii și judecătorii beneficiază de până la 80% din ultimul venit brut. Asta a făcut ca pensiile celor din sistemul de justiție să fie mult mai mari decât ale altor categorii profesionale.
Pensia medie a unui magistrat este de 25.000 lei, iar unele depășesc 35.000.