Decizie CCR asupra restituirii imobilelor
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a trimis Curţii Constituţionale, în 25 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Obiecţia de neconstituţionalitate a fost admisă, luni, de CCR. Într-o declaraţie oficială, purtătorul de cuvânt al Curţii a menţionat că "această decizie a fost luată în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului, având în vedere că restituirea imobilelor este o chestiune de justiţie pentru toţi cetăţenii români, în special pentru cei aparţinând minorităţilor naţionale".
De asemenea, Curtea Constituţională a României a amânat, luni, pentru 12 noiembrie, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu modificările aduse legii privind libertatea religioasă şi regimul cultelor. Această sesizare a fost depusă de şeful statului în legătură cu o lege care modifică şi completează Legea nr. 489/2006, prin care se sancţionează exercitarea fără drept a profesiei de "rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor". Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului.
Legea reclamată la CCR a fost iniţiată de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care a iniţiat şi proiectul de lege de combatere a antisemitismului. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 introduce următoarele modificări: la articolul 23, alineatul (4) se modifică pentru a stipula că "exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii clericale ori monahale constituie infracţiune".
Preşedintele a argumentat că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme constituţionale, subliniind că aceasta extinde sfera subiectului activ al infracţiunii, inclusiv categoriile "rabin" sau "imam". De asemenea, preşedintele a evidenţiat că, în opinia sa, legea încalcă drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv libertatea religioasă. "Această lege creează un cadru legislativ care permite Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale, fără a exista un temei legal clar", a afirmat Nicuşor Dan.
Criticile formulate sunt multiple, inclusiv faptul că legea nu ia în considerare toate funcţiile clericale şi monahale recunoscute prin lege, ceea ce poate duce la discriminare. De asemenea, preşedintele a atras atenţia asupra riscurilor asociate cu interpretarea vagă a anumitor termeni din lege, care pot conduce la abuzuri în aplicarea acesteia.
Această decizie a CCR are implicaţii semnificative pentru restituirea imobilelor preluate abuziv şi pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în România, subliniind necesitatea unei legislaţii clare şi conforme cu principiile constituţionale.