Decizia CCR și implicațiile sale
UPDATE: Sesizarea ICCJ a fost admisă. Reforma guvernului Bolojan a fost respinsă la CCR.
Judecătorii Curții Constituționale au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate privind reforma pensiilor de serviciu. CCR a adoptat decizia cu un vot de 5 la 4, conform surselor MEDIAFAX. Aceștia au respins legea în ansamblu pe motive extrinseci, adică formă, deoarece Guvernul nu a mai solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra ultimei forme a proiectului, care conținea modificări importante față de varianta inițială.
Surse juridice au subliniat că decizia Curții s-a bazat pe motive extrinseci, nu pe fond, ceea ce înseamnă că judecătorii nu au analizat conținutul legii în sine, ci modul în care aceasta a fost adoptată. Aceștia au constatat că procedura constituțională nu a fost respectată, ceea ce a dus la invalidarea actului normativ „pe formă”, considerându-l născut nelegal.
Decizia implică faptul că reforma pensiilor speciale nu poate intra în vigoare în forma actuală și că întregul proces legislativ trebuie reluat, incluzând solicitarea avizului CSM. Doar după corectarea procedurii, Parlamentul sau Guvernul pot propune o nouă variantă pentru analiză.
UPDATE: Conform surselor MEDIAFAX, judecătorii CCR vor declara neconstituțional proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, iar respingerea se va face pe „formă”.
Ce înseamnă „pe formă” (viciu extrinsec/procedural)?
Aceasta se referă la modul în care a fost redactată legea, nu la conținutul acesteia. Judecătorii au fost influențați de faptul că Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament fără a respecta avizul obligatoriu al CSM pe noua variantă a legii.
Dacă CCR identifică un viciu esențial, va declara legea neconstituțională „pe formă”, fără a mai analiza fondul. În acest caz, inițiatorul trebuie să refacă corect procedura, inclusiv cererea avizelor necesare, înainte de a discuta conținutul.
Ce prevede reforma lui Bolojan?
Proiectul adoptat de Guvern propune creșterea vârstei necesare pensionării magistraților de la 25 la 35 de ani și reducerea pensiei de serviciu de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma include o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Judecătorii CCR s-au întâlnit pe 20 octombrie 2025 pentru a discuta mai multe obiecții de neconstituționalitate, inclusiv cele formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Reforma pensiilor magistraților a generat nemulțumiri în sistemul judiciar, instanțele funcționând la capacitate redusă în ultimele luni ca formă de protest. Consiliul Superior al Magistraturii a criticat proiectul, reclamând un climat de ostilitate împotriva magistraților.
Pe fondul acestor tensiuni, ÎCCJ a sesizat CCR nu doar în legătură cu legea pensiilor magistraților, ci și cu cea privind pensiile private, considerând că ambele acte normative încalcă dreptul de proprietate. Potrivit ÎCCJ, ingerința în drepturile de proprietate este nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă.
O decizie cu implicații politice și economice
Hotărârea CCR va avea efecte semnificative asupra sistemului judiciar și parcursului politic al guvernului Bolojan. Premierul a avertizat că o respingere a legii ar putea afecta legitimitatea guvernului de a continua reformele.
De asemenea, decizia este așteptată să influențeze deblocarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 231 de milioane de euro, condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.