Riscuri subevaluate la Salina Praid
Controlul guvernului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Corpul de control al prim-ministrului a finalizat verificările la Societatea Naţională a Sării SA şi Administraţia Naţională "Apele Române", acţiune începută după inundarea Salinei Praid în luna mai. Potrivit concluziilor stabilite în urma verificărilor, riscul de inundare a spaţiilor subterane ale salinei şi de afectare a zăcământului a fost subevaluat şi calificat constant de reprezentanţii SNS SA ca nefiind un pericol iminent. În consecinţă, planificarea măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţie a zăcământului nu au reflectat o strategie a titularului licenţei de exploatare pentru protejarea zăcămintelor de sare, a spaţiilor subterane exploatate şi a echipamentelor utilizate. Măsurile implementate nu au urmărit eliminarea riscului de inundare, fiind constituite, în principal, din lucrări de întreţinere cu efecte de scurtă durată sau de intervenţie în regim de urgenţă în cazul unor avarii, fără ca acestea să cuprindă şi lucrări de amenajare (din categoria lucrărilor de investiţii) pentru asigurarea protecţiei pe termen lung a salinei, informează sâmbătă un comunicat al Guvernului transmis Agerpres.
Totodată, organele de control au mai constatat că "avizarea programelor anuale de exploatare la nivelul Sucursalei Salina Praid a fost caracterizată de formalism, cu atât mai mult cu cât măsurile tehnice prezentate de SNS SA în respectivele programe nu s-au putut raporta la un cadru normativ tehnic de referinţă". "Lipsa normelor tehnice de referinţă a avut ca rezultat ineficacitatea instrumentului de coerciţie instituit prin lege, prin care ar fi fost posibilă sancţiunea inacţiunii sau măsurilor contrare normelor în ceea ce priveşte protecţia zăcământului la nivelul SNS SA", mai arată sursa citată.
Aceste constatari ridică semne de întrebare cu privire la managementul riscurilor și la eficiența măsurilor de protecție implementate de SNS SA. În plus, analizele efectuate de experți din domeniul ingineriei și al mediului sugerează că o abordare mai proactivă și bine planificată ar fi putut preveni situațiile de urgență. De exemplu, profesorul Ion Popescu de la Universitatea Tehnică din Cluj a declarat că "o evaluare corectă a riscurilor este esențială pentru a preveni inundațiile și a proteja infrastructura strategică, cum ar fi salina Praid".
În ceea ce privește impactul asupra comunității locale, sătenii din Praid și-au exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța salinei, care nu doar că reprezintă o atracție turistică, dar și o sursă de locuri de muncă pentru mulți dintre ei. Primarul local, Maria Ionescu, a declarat: "Este esențial să ne asigurăm că salina este protejată, nu doar pentru turism, ci și pentru viitorul economiei locale". Aceasta a adăugat că autoritățile locale ar trebui să colaboreze mai strâns cu SNS SA pentru a implementa măsuri eficiente de prevenire a inundațiilor.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește gestionarea resurselor subterane. De exemplu, în Austria, autoritățile au implementat reglementări stricte pentru protejarea zăcămintelor de sare, ceea ce a condus la o reducere semnificativă a incidentelor de inundație. Acest lucru subliniază necesitatea de a revizui și adapta legislația românească în concordanță cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene.
În concluzie, verificările efectuate de Corpul de control al prim-ministrului la Salina Praid au scos la iveală o gestionare deficitară a riscurilor legate de inundații, subliniind necesitatea unei revizuiri a strategiilor de protecție. Autoritățile competente trebuie să acționeze rapid pentru a implementa măsuri eficiente care să asigure protecția zăcământului de sare și a spațiilor subterane, prevenind astfel incidentele viitoare.
Pe termen lung, este esențial ca România să învețe din experiențele altor state membre ale UE și să dezvolte o legislație care să răspundă adecvat provocărilor actuale.