Lecornu supraviețuiește moțiunilor de cenzură
Adunarea Națională a respins joi două moțiuni de cenzură depuse de stânga radicală și de extrema dreaptă împotriva guvernului premierului Sebastien Lecornu, nereușind să obțină cele 289 de voturi necesare, relatează agențiile de știri AFP și dpa, citate de Agerpres.
Cele două moțiuni de cenzură depuse de partidul de extremă stângă Franța Nesupusă (LFI) și de formațiunea de extremă dreaptă Adunarea Națională (Rassemblement National, RN) au primit 271 de voturi, respectiv 144 de voturi. Potrivit unui purtător de cuvânt al Adunării Naționale, "pentru a trece, o moțiune de cenzură trebuie să obțină o majoritate absolută de 289 de voturi".
Partidul Socialist și-a îndemnat deputații să nu voteze aceste moțiuni, în urma propunerii premierului de a suspenda reforma nepopulară a pensiilor din 2023, care ar fi crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. "Este esențial ca stabilitatea guvernului să fie menținută în această perioadă de incertitudine economică", a declarat un oficial al Partidului Socialist.
Franța se află într-un blocaj politic după alegerile anticipate de la jumătatea lui 2024. Două guverne au fost răsturnate deja prin moțiuni de cenzură, în condițiile în care nu se poate alcătui o majoritate guvernamentală. Disputa privind bugetul continuă, pentru reducerea cheltuielilor în contextul datoriei publice mari fiind necesar un consens transpartinic.
Raportată la produsul intern brut, datoria de 114% a Franței este a treia din Uniunea Europeană, după cele ale Greciei și Italiei. Cheltuielile publice sunt de asemenea printre cele mai mari din Europa, deficitul bugetar fiind de 5,8% din PIB, motiv pentru care UE a deschis în iulie anul trecut o procedură aplicabilă deficitelor excesive.
Premierul Lecornu, aflat sub presiune, va continua să urmărească adoptarea bugetului pe 2026 pentru a doua economie a Uniunii Europene, prin camera inferioară a Parlamentului, care este puternică, dar profund divizată. Faptul că Lecornu a rămas în funcție îl scutește, deocamdată, și pe președintele Emmanuel Macron de nevoia de a dizolva din nou Adunarea Națională și de a convoca alegeri legislative anticipate, o opțiune riscantă, despre care liderul francez sugerase că ar putea recurge la ea dacă Lecornu ar fi căzut.
Aliatul apropiat al președintelui s-a confruntat cu două moțiuni de cenzură depuse de cei mai duri oponenți ai lui Macron: partidul de extremă stângă „Franța Nesupusă” și Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, împreună cu aliații săi din Parlament. Lecornu nu a depășit încă pericolul, iar pentru a obține voturile necesare, el a lăsat deschisă posibilitatea de a renunța la una dintre reformele de referință, dar și printre cele mai impopulare ale președinției lui Macron: cea care va crește treptat vârsta de pensionare în Franța de la 62 la 64 de ani.
Propunerea lui Lecornu de suspendare a reformei pensiilor din 2023 i-a determinat pe unii parlamentari din opoziție să decidă, chiar dacă fără entuziasm, să nu sprijine deocamdată încercările de a-l demite.
Însă aceștia își pot schimba poziția și ar putea susține viitoare moțiuni de neîncredere dacă nu își ating obiectivele în negocierile bugetare, care se anunță tensionate.