Voturi și reacții în Parlamentul European
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evitat joi două moțiuni de cenzură depuse în Parlamentul European de politicienii de extrema dreaptă și de reprezentanții stângii radicale. Conform Le Figaro, prima moțiune, prezentată de Patriots for Europe (PFE), un grup prezidat de Jordan Bardella, a primit 179 de voturi pentru, 378 de voturi împotrivă și 37 de abțineri. A doua moțiune a avut 133 de voturi pentru, 383 împotrivă și 78 de abțineri. În urma acestor rezultate, Ursula von der Leyen și-a consolidat coaliția formată din social-democrați, centru (Renew) și dreapta europeană (PPE). Criticile la adresa președintei Comisiei au venit chiar și din partea unor membri ai taberei sale, care îi reproșează ambiguitatea în relația cu extrema dreaptă și gestionarea legislației de mediu. Ursula von der Leyen a răspuns cu un ton conciliant, solicitând unitate în Parlament și avertizând că orice diviziune ar putea fi exploatată de adversarii Uniunii Europene, inclusiv de Rusia.
Conform regulilor, o moțiune de cenzură trebuie depusă de o zecime dintre eurodeputați (72) și adoptată cu majoritate de două treimi. Este important de menționat că Parlamentul European nu a răsturnat niciodată o Comisie. De exemplu, în iulie, europarlamentarul român Gheorghe Piperea a inițiat o moțiune de cenzură care a fost, de asemenea, respinsă prin vot. Într-o postare pe platforma X, Von der Leyen a declarat că apreciază profund sprijinul europarlamentarilor și că echipa sa de comisari va colabora îndeaproape cu Parlamentul pentru a aborda provocările Europei.
Rezultatele recente au fost puțin mai bune decât în iulie 2025, când 360 de europarlamentari au votat împotriva unei moțiuni inițiate în principal de parlamentari de extremă-dreapta. Totuși, numărul de voturi în favoarea lui Von der Leyen a fost mai mic decât cele 401 voturi în favoarea realegerii sale pentru un al doilea mandat în iulie 2024. Deși moțiunile de cenzură nu au avut aproape nicio șansă de a atinge majoritatea de două treimi necesară pentru a o înlătura pe von der Leyen, unii europarlamentari au afirmat că ar fi un indiciu al neliniștii generale cu privire la conducerea ei. Partidele de la marginile spectrului politic au realizat că moțiunile de cenzură, care au fost rareori folosite anterior, sunt acum ușor de declanșat după alegerile din 2024, care au crescut prezența extremei-drepte la peste 100 de europarlamentari.
În total, au fost exprimate 594 de voturi din 720 posibile, ceea ce arată că peste o sută de membri ai PE fie au absentat de la vot, fie au fost prezenți și nu au dorit să voteze. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat satisfacția după voturi privind "susținerea puternică" de care se bucură în Parlamentul European. "Apreciez profund susținerea puternică primită astăzi", a postat ea pe rețeaua socială X. Ursula von der Leyen a pledat luni seară, în dezbaterea comună a celor două moțiuni, pentru unitate între forțele pro-UE împotriva celor care încearcă să destabilizeze blocul comunitar.
Pe 10 iulie, PE a respins o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), cu 175 de voturi "pentru", 360 "împotrivă" și 18 abțineri. Documentul oficial al ședinței arată că cinci europarlamentari români au votat pentru demitere la ambele moțiuni: Cristian Terheș, Claudiu Târziu, Mihai Teodorescu, Cristian Piperea și Diana Iovanovici Șoșoacă.
Restul europarlamentarilor români, membri ai grupurilor PPE, Renew Europe și S&D, au votat împotrivă sau s-au abținut.