Decizie istorică a CEDO împotriva Rusiei
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia la plata a peste 253 de milioane de euro Georgiei pentru efectele umanitare ale trasării și fortificării ilegale a frontierelor între cele două separatiste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud, pe care Rusia le consideră independente, și restul Georgiei, ca în urma războiului ruso-georgian din 2008. Unele granițe făcute „din pix” de ruși trec prin curțile oamenilor, blocându-le accesul la proprietăți, livezi, pășuni și chiar cimitire.
CEDO consideră că această politică numită în limbajul de specialitate „borderization” (delimitare, nr), încalcă drepturile a circa 29.000 de locuitori, instanţa internaţională statuând că Rusia trebuie să le plătească acestora daune şi interese.
Este puţin probabil ca Rusia să achite aceste daune, notează AFP.
Exclusă în 2022 din Consiliul Europei, în urma invaziei din Ucraina, Rusia este teoretic în continuare responsabilă pentru încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului comise anterior. Însă Moscova nu mai consideră deciziile CEDO drept obligatorii pentru ea şi refuză să plătească amenzile.
„Comitetul de miniştri (al Consiliului Europei) continuă să supravegheze executarea hotărârilor Curţii împotriva Rusiei”, a precizat CEDO, subliniind că Moscova este obligată să achite aceste daune. Instanţa cu sediul la Strasbourg a condamnat Rusia şi în 2024 pentru procesul de „trasare de frontiere”, prin stabilirea de linii de demarcaţie pe teritoriul Georgiei. De data aceasta, CEDO a stabilit daunele care trebuie plătite victimelor. Abhazii și osetinii consideră că frontierele fortificare de soldații ruși cu sârmă ghimpată, tranșee și ziduri de metal sau lemn sunt granița statelor lor, în timp ce Georgia și comunitatea internațională le consideră limite administrative interne.
Mare parte din prejudiciul moral care trebuie plătit cade sub incidenţa „restricţiilor ilegale impuse unui grup de cel puţin 23.000 de persoane de origine georgiană în ceea ce priveşte accesul la domiciliile, terenurilor şi familiilor lor”, ceea ce constituie o încălcare a drepturilor lor la respectarea vieţii private şi a domiciliului şi la protecţia bunurilor.
Unele dintre victime vor trebui, de asemenea, să fie despăgubite pentru că au fost private de educaţie în limba georgiană, iar un grup de aproximativ 2.500 de persoane pentru „detenţie ilegală” în urma trecerii liniei de demarcaţie, conform CEDO.