Cursa pentru Nobel și implicarea Ucrainei
Donald Trump susține că "ar fi o insultă pentru Statele Unite" să nu primească Premiul Nobel pentru Pace, o obsesie veche din timpul primului său mandat care s-a amplificat după revenirea sa la Casa Albă, relatează AFP, citată de AGERPRES.
"Toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel", a declarat preşedintele american de la tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite. El susţine că a pus capăt unui număr de şapte conflicte, dând drept exemplu medierile sale între India şi Pakistan, Cambodgia şi Thailanda, Egipt şi Etiopia, Rwanda şi Republica Democrată Congo, Serbia şi Kosovo. Cu toate acestea, experţii estimează că preşedintele american îşi exagerează rolul, dacă nu chiar îl inventează.
Recent, Donald Trump a observat că ar aduna şi mai multe puncte dacă eforturile sale pentru a pune capăt războiului din Fâşia Gaza se vor dovedi fructuoase. Forumul familiilor, principala organizaţie a rudelor ostaticilor din Israel, a îndemnat deja să i se acorde lui Nobelul, pentru "determinarea sa de a instaura pacea" în regiune. Evocarea prestigioasei recompense a devenit, pentru unii lideri străini, un semn de bunăvoinţă diplomatică la adresa unui preşedinte american care a dat peste cap ordinea internaţională. Astfel, Pakistanul l-a propus pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, la fel şi premierul israelian Benjamin Netanyahu.
În timpul unei reuniuni care a avut loc la începutul lui iulie la Casa Albă, o jurnalistă i-a întrebat pe preşedinţii Liberiei, Senegalului, Mauritaniei, Guineei-Bissau şi Gabonului dacă liderul american ar merita această recompensă. Auzind răspunsurile în general flatante ale liderilor africani, Trump, încântat, a declarat: "Aş putea face asta toată ziua". Directorul gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, s-a raliat acestui cor, estimând recent că dezvoltarea cu mare viteză a unui vaccin contra COVID-19, în timpul primului mandat al lui Trump, "merită" prestigioasa distincţie.
Mii, chiar zeci de mii de persoane pot propune un nume Comitetului Nobel: parlamentari şi miniştri, unii profesori universitari, membri ai comitetului înşişi, foşti laureaţi... Propunerea trebuie să fie depusă înainte de 31 ianuarie, pentru un anunţ în octombrie: anul acesta, el va fi făcut vineri, 10 octombrie. Profesoara de drept Anat Alon-Beck a înaintat de asemenea numele preşedintelui american celor cinci personalităţi ce formează comitetul, desemnaţi de Parlamentul norvegian. Ea a declarat pentru AFP că a făcut acest lucru ţinând cont de "extraordinara autoritate" şi "talentul strategic" pe care Donald Trump, potrivit ei, le-a demonstrat pentru a "promova pacea şi a asigura eliberarea ostaticilor" reţinuţi în Fâşia Gaza.
Experţii estimează că şansele lui Donald Trump sunt anul acesta aproape nule, ceea ce principalul interesat recunoaşte, nu însă fără a deplânge cu amărăciune acest lucru. "Orice aş face, nu voi avea Premiul Nobel", a deplâns Trump în iunie pe reţeaua sa socială Truth Social. În februarie, în prezenţa lui Benjamin Netanyahu, el a declarat: "Eu îl merit (premiul), însă ei nu mi-l vor da niciodată". Ceea ce nu îl împiedică să tatoneze în continuare terenul. Potrivit publicaţiei norvegiene Dagens Naeringsliv, preşedintele american a abordat subiectul la sfârşitul lui iulie cu ministrul norvegian de finanţe Jens Stoltenberg, pe care îl cunoaşte bine de pe vremea când acesta era secretar general al NATO.
"Trump are reputaţia de a fi foarte avid de recompense şi premii, prin urmare el ar fi încântat de această recunoaştere internaţională", comentează pentru AFP Garret Martin, profesor de relaţii internaţionale în cadrul American University. "De asemenea, de când Trump şi-a declarat ambiţiile prezidenţiale în urmă cu zece ani, el se prezintă drept un mare opozant al lui Barack Obama", or acesta din urmă a câştigat Nobelul pentru Pace în 2009, subliniază expertul. Distincţia acordată fostului preşedinte democrat, la nici nouă luni după ce devenise preşedinte al SUA, a suscitat şi continuă să suscite dezbateri aprinse.
"Dacă m-aş numi Obama, aş fi primit premiul Nobel în zece secunde", a declarat Trump în octombrie 2024. Alţi trei preşedinţi americani au fost onoraţi cu acest premiu: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson şi Jimmy Carter. De asemenea, Premiul Nobel pentru Pace i-a fost decernat în 1973 lui Henry Kissinger. Alegerea fostului secretar de stat, considerat în multe ţări întruchiparea brutalităţii şi cinismului diplomatic, a fost foarte criticată.
În legătură cu dorința de a obține acest premiu, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat recent că, dacă Donald Trump le va oferi rachete Tomahawk, el va face lobby pentru ca acesta să fie nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace. "Planul de încheiere a războiului nu va fi uşor, dar este cu siguranţă calea de urmat. Şi dacă Trump oferă lumii – mai ales poporului ucrainean – şansa unui astfel de armistiţiu, atunci da, ar trebui să fie nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace", a spus Zelenski. Aceasta sugerează o legătură directă între acțiunile lui Trump și recunoașterea internațională pe care o caută.
Trump a menționat că a luat "oarecum" o decizie cu privire la trimiterea rachetelor în Ucraina, dar că dorește să clarifice modul în care acestea vor fi utilizate. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a avertizat că livrarea rachetelor Tomahawk către Kiev ar duce la o nouă etapă gravă de escaladare a crizei ucrainene, dar ar provoca și daune ireparabile relațiilor ruso-americane. Această situație complicată și tensiunile existente subliniază provocările cu care se confruntă Trump în căutarea recunoașterii internaționale și a premiului dorit.
Laureatul Premiului Nobel pentru Pace va fi anunțat vineri, iar președintele SUA, Donald Trump, este considerat de unii ca un posibil câștigător al prestigioasei distincții. Nu mai este un secret pentru nimeni că Trump și-ar dori acest premiu, chiar dacă acesta a declarat explicit că nu ține neapărat să îl primească. Însă concurența este acerbă anul acesta, iar Trump are atât avantaje, cât și dezavantaje în cursa pentru Nobel. Potrivit platformei, organizația are 33% șanse să primească distincția, urmată de Medici fără frontiere și văduva disidentului rus Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaia, cu câte 10%. Conform pariurilor de pe Polymarket, Donald Trump este cotat cu 6% șanse de a primi Nobelul pentru Pace anul acesta, la egalitate cu Curtea Internațională de Justiție. Altele nume vehiculate, dar cu șanse mult mai mici, ar fi președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sau activista suedeză Greta Thunberg. Trump a sugerat în mai multe rânduri că a jucat un rol esențial în oprirea mai multor războaie. "Am purtat șase războaie, am încheiat șase războaie", a spus el pe 18 august, în timpul summitului său cu liderii ucraineni și europeni. Este o afirmație pe care a repetat-o luna trecută, spunând că nimeni "nu a făcut vreodată nimic apropiat de așa ceva". Lobby-ul său este probabil, de asemenea, contraproductiv, spun specialiștii. Comitetul de acordare a premiilor preferă să lucreze independent, adăpostindu-se de presiunile externe. Anunțul cu privire la Premiul Nobel pentru Pace va fi făcut pe 10 octombrie.
Specialiștii susțin că anul acesta, premiul ar putea merge la agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR, agenția ONU pentru copii, UNICEF, Crucea Roșie, Medici Fără Frontiere sau un grup local, cum ar fi Emergency Response Rooms din Sudan, printre altele.