Nominalizări controversate și perspective
Ministrul de Externe al Maltei, Ian Borg, l-a nominalizat joi, 9 octombrie, pe președintele american Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, invocând munca sa de mediere a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan. Într-o postare pe Facebook, Borg a declarat că „i-a prezentat președintelui american o scrisoare pe care am scris-o în numele meu, în care l-am informat că, la fel ca mulți alții, l-am nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace”, scrie timesofmalta.com.
„De asemenea, l-am îndemnat să continue să lucreze în Orientul Mijlociu și Ucraina”, a scris Borg, adăugând că este „încântat astăzi să vadă un angajament sporit care ne apropie de pace”. Borg a menționat că, prin rolul său de președinte al OSCE de anul trecut, „a lucrat cu mulți oameni la conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, în direcția unei păci care a fost în sfârșit mediată în această vară de președintele american”.
Liderii Azerbaidjanului și Armeniei au semnat un acord la Casa Albă în august, menit să pună capăt deceniilor de conflict dintre cele două țări, o mișcare descrisă de președintele SUA drept „istorică”.
Între timp, joi, 9 octombrie, Israelul și Hamas au convenit asupra unui acord de încetare a focului în Gaza, care ar putea elibera ostaticii rămași în viață în câteva zile, un pas major către încheierea războiului din Fâșia Gaza afectată de conflict. În ianuarie, Borg a fost unul dintre cei doar opt înalți oficiali guvernamentali din întreaga lume care au participat la inaugurarea lui Trump.
Trump nu a ascuns niciodată faptul că și-ar dori să câștige Premiul Nobel pentru Pace. Dar până acum, premiul i-a scăpat de-a lungul celor două președinții ale sale. Pretenția lui Trump pentru premiu, al cărui câștigător din 2025 va fi numit vineri, 10 octombrie, în Norvegia, este alimentată de un amestec puternic de dorință de prestigiu și o lungă rivalitate cu fostul președinte Barack Obama. Uneori, Trump, care este adesea mai cunoscut pentru retorica sa controversată, campania anti-migrație și acceptarea autoritarilor străini, a părut să recunoască faptul că este un candidat improbabil.
„Voi primi Premiul Nobel? Absolut că nu. Îl vor da cuiva care n-a făcut nimic”, a spus Trump în timpul unui discurs adresat sutelor de ofițeri de rang înalt ai armatei americane în septembrie. Singura problemă a acestei nominalizări și, în același timp, a lui Trump, este că propunerile pentru Premiul Nobel pentru Pace s-au primit doar până în ianuarie anul acesta.
Joi, vorbind reporterilor despre recenta sa întâlnire cu Trump la Adunarea Generală a ONU de luna trecută, Zelenski a spus: „Nu am auzit un «nu». Ceea ce am auzit a fost că lucrările vor continua la nivel tehnic și că această posibilitate va fi luată în considerare”, potrivit Independent. El a adăugat: „Planul de încheiere a războiului nu va fi ușor, dar este cu siguranță calea de urmat. Și dacă Trump oferă lumii – și mai ales poporului ucrainean – șansa unui astfel de armistițiu, atunci da, ar trebui să fie nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace.
„Îl vom nominaliza în numele Ucrainei”. Comitetul care va stabili cine câştigă Premiul Nobel pentru Pace 2025 a avut ultima şedinţă luni. Asta înseamnă că numele câştigătorului ar fi putut fi stabilit de membrii comisiei înainte de anunţul privind acordul privind Gaza. Donald Trump a recunoscut că îşi doreşte premiul. Numele câştigătorului pare să fi fost ales cu mult înainte de încheierea acordului între Israel şi Hamas, sub presiunea intensă a preşedintelui SUA, Donald Trump, care vizează deschis Premiul Nobel pentru Pace.
Comitetul norvegian, care acordă Premiul Nobel pentru Pace, a avut ultima şedinţă luni, 6 octombrie, a anunţat joi Institutul Nobel, cu o zi înainte de anunţarea câştigătorului din 2025.