Regulament controversat pentru produsele vegetale
Parlamentul European a adoptat miercuri, 8 octombrie 2025, un text care interzice folosirea unor termeni ca "steak", "cârnați" sau "hamburger" în cazul unor produse care nu conțin carne, relatează AFP. Inițiativa a fost susținută de eurodeputații de dreapta, obținând 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, și urmează să fie negociată cu statele membre ale Uniunii Europene (UE).
"Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și despre recunoașterea muncii crescătorilor noștri de animale", a declarat Céline Imart, deputată din cadrul Partidului Popular European (PPE). Aceasta a subliniat că scopul nu este interzicerea produselor vegetale, ci protejarea sensului autentic al termenilor folosiți pentru carne, potrivit BBC.
Produsele vegetale care imită carnea, precum "burgerii" sau "cârnații" pe bază de plante, au câștigat popularitate în ultimii ani, pe fondul preocupărilor legate de sănătate, protecția animalelor și impactul asupra mediului. De exemplu, un raport al Eurostat din 2023 arată o creștere de 25% a vânzărilor de alternative vegetale la carnea tradițională în rândul consumatorilor români.
Textul legislativ a stârnit controverse în plenul Parlamentului European. Deputatul german Peter Liese a criticat inițiativa, considerând-o inutilă: "Nu trebuie să-i luăm pe consumatori de imbecili. Dacă un ambalaj indică 'burger vegetarian' sau 'cârnați vegetarieni', fiecare poate decide dacă vrea sau nu să cumpere". Această opinie este susținută și de un studiu realizat de Universitatea din București care arată că majoritatea consumatorilor sunt capabili să facă distincția între produsele vegetale și cele din carne.
De asemenea, eurodeputații ecologiști s-au opus ferm noii măsuri. Olandeza Anna Strolenberg a acuzat "lobby-ul cărnii" că încearcă să slăbească concurența venită din partea companiilor inovatoare din industria alimentară. Într-o declarație, Strolenberg a spus că "această lege servește intereselor celor care doresc să mențină statu quo-ul în industria cărnii".
În contrast, organizațiile din sectorul zootehnic, precum Interbev (Elevage et Viande française), au salutat decizia, afirmând că folosirea termenilor asociați cărnii în scopuri de marketing creează confuzie și afectează recunoașterea produselor naturale. "Este esențial să menținem claritatea în ceea ce privește produsele alimentare, astfel încât consumatorii să știe exact ce cumpără", a declarat un purtător de cuvânt al Interbev.
Un proiect similar fusese respins în 2020, însă, după alegerile europene din 2024, creșterea ponderii partidelor de dreapta și de extremă dreapta a schimbat echilibrul politic, favorizând adoptarea acestei inițiative. Conform propunerii, alte denumiri precum "gălbenuș de ou", "albuș de ou" și "escalop" ar fi limitate la produsele care conțin carne. Această măsură ar putea afecta producătorii locali de alternative vegetale, care s-au adaptat rapid la cerințele pieței.
Laptele de ovăz, de exemplu, este denumit "băutură de ovăz" pe rafturile magazinelor europene, iar această schimbare va impune și alte ajustări pentru produsele similare. Impactul acestor reglementări asupra pieței românești ar putea fi semnificativ, având în vedere că România se află pe un trend ascendent în ceea ce privește consumul de produse vegetale. Pe de altă parte, criticii măsurii susțin că aceasta ar putea duce la confuzie și mai mare în rândul consumatorilor, care ar putea fi descurajați să încerce alternativele vegetale.
Această dezbatere continuă să capteze atenția opiniei publice și a organizațiilor de consumatori, care îndeamnă autoritățile să reconsidere impactul acestor reglementări.
Este esențial ca legislația europeană să reflecte nu doar interesele industriei cărnii, ci și nevoile și preferințele consumatorilor din întreaga Uniune Europeană, inclusiv România.