Atacuri și reacții internaționale
Războiul ucraina: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Piese britanice descoperite în drone rusești folosite pentru a ataca Ucraina
Volodimir Zelenski solicită sancțiuni mai severe împotriva companiilor britanice implicate în furnizarea de componente pentru drone rusești, care sunt utilizate în mod activ în atacurile din Ucraina. Președintele ucrainean a criticat națiunile aliate pentru rolul lor în furnizarea de piese către Rusia, afirmând că sute de mii de componente fabricate în străinătate au fost utilizate într-un atac mortal duminică dimineață.
Trump spune că a luat „oarecum” o decizie cu privire la trimiterea rachetelor Tomahawk în Ucraina
Donald Trump a declarat că a luat „oarecum” o decizie cu privire la furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina de către SUA. Președintele american a vorbit cu reporterii după ce a semnat mai multe ordine executive la Casa Albă luni seara.
Rusia atacă Ucraina cu 154 de drone și rachete
Forțele ruse au lansat două rachete balistice și 152 de drone asupra Ucrainei într-un atac nocturn, a declarat forța aeriană din Kiev. Apărarea aeriană ucraineană a distrus sau blocat 88 de drone rusești în nordul și estul țării, a adăugat forța aeriană, potrivit Ukrainska Pravda. Au fost înregistrate atacuri cu două rachete și 52 de drone în 10 locații.
Apărarea aeriană rusă a distrus 184 de drone ucrainene, potrivit Ministerului Apărării
Unitățile de apărare aeriană ruse au distrus 184 de drone ucrainene în cursul nopții, a raportat marți agenția de știri RIA, citând date furnizate de Ministerul Apărării.
Viktor Orbán îl acuză pe Zelenski de „șantaj moral” în legătură cu aderarea Ucrainei la UE
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski folosește o „tactică de șantaj moral” și că „Ungaria nu are nicio obligație morală de a sprijini aderarea Ucrainei la UE”. „Se pare că președintele Zelenski vrea să decidă ce este mai bine pentru maghiari. El folosește din nou tactica sa obișnuită de șantaj moral pentru a determina țările să-i susțină eforturile de război”, a spus acesta într-o postare pe X.
„Vreau să aflu ce fac cu ele”: Trump spune că decizia privind trimiterea de rachete Tomahawk în Ucraina „a fost într-un fel luată”
Președintele american Donald Trump a declarat luni că decizia privind furnizarea de rachete Tomahwk Kievului „a fost într-un fel luată”. Președintele SUA, Donald Trump, a spus luni că decizia privind trimiterea de rachete Tomahawk Ucrainei a fost „într-un fel luată”, scrie Axios. Cu toate acestea, Trump vrea să știe, înainte de a accepta să furnizeze rachetele Tomahawk, ce intenționează să facă Ucraina, concret, cu ele.
AIEA înregistrează explozii în apropierea centralei nucleare de la Zaporojie
Echipa Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de la centrala nucleară de la Zaporojie (ZNPP) a auzit mai multe serii de bombardamente în apropierea instalației pe 6 octombrie, anunță serviciul de presă al AIEA pe X. Agenția a declarat că două proiectile au lovit la 1,25 km de perimetrul centralei. „Bombardamentele sporesc riscurile de siguranță nucleară la ZNPP, care nu are energie electrică din exterior de aproape două săptămâni”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.
Ministrul german al Economiei: Berlinul trebuie să devină lider în industria dronelor și să sprijine Ucraina
Germania trebuie să devină lider în industria dronelor pentru a-și consolida propriile capacități de apărare și pentru a sprijini Ucraina, a declarat ministrul Economiei și Energiei, Katherina Reiche, într-un interviu acordat publicației germane RND și publicat pe 6 octombrie. „Cei care doresc suveranitate aeriană trebuie să o construiască. Germania trebuie să devină un loc de referință pentru dezvoltarea și producția de drone — pentru a sprijini Ucraina, pentru a-și consolida propriile capacități de apărare și pentru a-și proteja infrastructura critică. Evenimentele din ultimele zile au arătat acest lucru în mod clar — în Ucraina și aici, în Germania”, a declarat Reiche, potrivit The Kyiv Independent.
Dronele ucrainene ar fi vizat infrastructura petrolieră din Siberia, la peste 2.000 km distanță de linia frontului
Dronele ucrainene ar fi atacat orașul Tyumen din regiunea rusă Siberia în seara zilei de 6 octombrie, au raportat oficialii locali, scrie The Kyiv Independent. Oficialii din regiunea Tiumen din Rusia au afirmat pe Telegram că trei drone ucrainene au fost doborâte deasupra unei „instalații industriale” din oraș, adăugând că nu au avut loc incendii, victime sau explozii în timpul atacului. Oficialii au afirmat în continuare că instalația nespecificată funcționează „fără întrerupere” după atac.
În acelaşi timp, Moscova a anunţat interceptarea a peste 200 de drone ucrainene, unul dintre cele mai mari atacuri ale Kievului de la începutul războiului. Bombardamentele se înmulţesc de ambele părţi, în special asupra infrastructurii energetice, relatează Le Figaro. Un atac cu drone a ucis patru persoane în partea ocupată de Rusia din regiunea ucraineană Herson, a afirmat marţi responsabilul local numit de Moscova în acest teritoriu, care a acuzat Kievul că a vizat în mod deliberat civili. Vladimir Saldo a afirmat pe Telegram că aceste patru persoane au fost ucise pe o şosea între localităţile Zavodivka şi Hornostaivka în timpul unui atac ucrainean cu drone „care viza vehicule civile”. În mesajul său, care face bilanţul ultimelor 24 de ore, el a afirmat, de asemenea, că un bărbat a fost rănit de un atac cu drone la Nova Kahovka. La Herson, capitala regională aflată încă sub control ucrainean, un bărbat de 65 de ani a fost ucis marţi dimineaţă într-un atac cu drone atribuit Moscovei, a anunţat şeful administraţiei militare regionale, Oleksandr Prokudin. La rândul său, Rusia a anunţat marţi că a interceptat în timpul nopţii 184 de drone ucrainene pe teritoriul rus, unul dintre cele mai intense atacuri ale Kievului de la începutul ofensivei la scară largă a Moscovei în Ucraina, în februarie 2022. Dronele au fost doborâte în special deasupra regiunilor ruseşti Kursk (62 de drone neutralizate) şi Belgorod (31), situate la graniţa cu Ucraina, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării rus. Luni, Rusia a declarat că a interceptat peste 250 de drone ucrainene, în timp ce un atac ucrainean ar fi provocat două victime în oraşul Belgorod. În aceeaşi regiune, o mie de persoane rămăseseră fără electricitate marţi dimineaţă, după atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din ultimele două zile, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. De la începutul ofensivei sale, acum trei ani şi jumătate, Rusia lansează aproape zilnic drone şi rachete asupra Ucrainei, care răspunde în mod regulat lovind teritoriul rus. Kievul vizează în special infrastructura energetică rusă, dar atacurile sale sunt de obicei limitate la câteva zeci de drone. La rândul său, Moscova şi-a intensificat atacurile asupra reţelei electrice ucrainene în ultimele zile, stârnind temeri cu privire la o campanie menită să cufunde ţara în întuneric şi să îngreuneze încălzirea pe măsură ce se apropie iarna, aşa cum s-a întâmplat în cei trei ani precedenţi. La sfârşitul lunii septembrie, Moscova exercita un control total sau parţial asupra a 19% din teritoriul ucrainean, potrivit analizei AFP a datelor furnizate de Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), care colaborează cu Critical Threats Project (CTP). Cam 7% - Crimeea şi zone din regiunea industrială Donbas - erau deja controlate înainte de începerea asaltului rus din februarie 2022.
Declarațiile recente ale fostului cancelar german, Angela Merkel, potrivit cărora Polonia și țările baltice s-ar fi împotrivit negocierilor directe cu Rusia, înainte de invazia în Ucraina, au fost dezmințite de statele vizate. Fostul cancelar german a susținut într-un interviu acordat unei publicaţii din Ungaria că unele state membre UE (Polonia, Estonia, Lituania și Letonia) s-au împotrivit unui acord cu Rusia înainte ca aceasta să invadeze Ucraina. „În iunie 2021, am avut sentimentul că Acordurile de la Minsk (2014/2015) nu mai erau luate în serios de către Putin. De aceea, am dorit un nou format, pentru ca Uniunea Europeană să discute direct cu Putin despre Ucraina. Propunerea mea nu a fost susținută Polonia și statele baltice, deoarece se temeau că nu vom avea o politică comună faţă de Rusia. În orice caz, aceasta nu s-a întâmplat. Apoi, am demisionat din funcţie în decembrie 2021 şi atunci a început agresiunea lui Putin”, a declarat Merkel. Interviul aruncă responsabilitatea începerii războiului din Ucraina pe statele care s-au împotrivit atunci acordului. „I-am spus în mod constant că nu poți trata cu Putin, pentru că nu este de bună-credință. Merkel credea că statele baltice greșeau. Știam foarte bine de opiniile sale, dar sunt uimit că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, ea încă gândește așa. Mă bucur că noul cancelar german, Friedrich Merz, nu împărtășește opiniile lui Merkel”, declară Kariņš. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a subliniat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru conflict. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este determinat de un singur lucru: refuzul său de a accepta prăbușirea Uniunii Sovietice și ambițiile sale imperialiste neobosite. Numai Rusia este de vină pentru această agresiune”, transmite Tsahkna. Comentariile lui Merkel au provocat, de asemenea, o serie de reacții în Polonia, în special din partea parlamentarilor de dreapta.
„Angela Merkel, prin interviul ei nechibzuit, a dovedit că se numără printre cei mai dăunători politicieni germani din Europa”, a declarat fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki, acum vicepreședinte al partidului naționalist de opoziție Lege și Justiție (PiS), Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, fosta ambasadoare a Poloniei în Rusia și actuala ministru a politicii regionale din partea partidului centrist Polonia 2050, a transmis că declarațiile lui Merkel nu au făcut decât să alimenteze propaganda rusească.