Impactul măsurilor fiscale asupra populației
Rusia mărește reprezintă subiectul principal al acestui articol. Proiectul de buget pentru 2026, prezentat luni de Ministerul de Finanţe al Federaţiei Ruse, prevede majorarea TVA de la 20% la 22% şi reducerea pragului de scutire pentru firmele mici de la 60 milioane de ruble (aprox. 738.000 dolari) la 10 milioane de ruble (aprox. 123.000 dolari). De asemenea, este propusă o taxă de 5% pe jocurile de noroc, o măsură ce reflectă strategia guvernului de a genera venituri suplimentare pentru a susţine eforturile de război.
Oficialii ruși au justificat măsura ca alternativă la creşterea împrumuturilor, menită să limiteze deficitul bugetar, estimat la 1,6% din PIB în 2026. Această decizie vine în contextul în care bugetul de apărare va suferi o uşoară reducere, de la nivelul record post-sovietic de 13,5 trilioane de ruble în 2025 la circa 13 trilioane în 2026. Cu toate acestea, creşterea cheltuielilor pentru securitate internă şi aplicarea legii (+13%) compensează scăderea, menţinând astfel totalul fondurilor direcţionate spre război şi securitate la un nivel ridicat.
Analiştii economici avertizează că nota de plată va fi suportată de populaţie, care se confruntă deja cu o inflaţie de peste 8% şi dobânzi de referinţă de 17%. Creşterea economică este prognozată la doar 1,3% în 2026, o scădere alarmantă comparativ cu 4,1% în 2024, marcând astfel începutul unei perioade de stagnare economică.
Potrivit expertului economic Ivan Petrov de la Academia de Ştiinţe Economice a Rusiei, "Kremlinul evită o creştere suplimentară a datoriei publice și, în schimb, transferă costurile războiului asupra cetăţenilor, prin taxe mai mari și măsuri de austeritate care ameninţă să sufoce şi mai mult economia civilă". Această situaţie ridică întrebări importante despre sustenabilitatea pe termen lung a măsurilor fiscale adoptate, precum și impactul asupra vieţii de zi cu zi a ruşilor.
În regiunile afectate de măsurile de austeritate, cetăţenii se arată tot mai îngrijoraţi. De exemplu, în oraşul Novosibirsk, primarul a declarat că "măsurile de austeritate afectează grav micile afaceri, care nu pot suporta costurile suplimentare". Aceasta este o realitate din ce în ce mai întâlnită în întreaga Rusie, unde micile afaceri se confruntă cu dificultăţi majore în a supravieţui.
Comparativ cu alte politici fiscale din Uniunea Europeană, unde se observă o tendinţă de subvenţionare a economiilor afectate de crize, Rusia pare să adopte o abordare opusă, axată pe creşterea impozitelor. Această diferenţă de abordare ridică întrebări despre viitorul economic al Rusiei în contextul unei posibile crize economice severe.
Criticii din cadrul opoziţiei politice din Rusia, cum ar fi liderul Partidului Liberal Democrat, au afirmat că "această strategie fiscală este o greşeală, iar populaţia va plăti un preţ mare pentru greşelile guvernului". În plus, un raport recent al Băncii Centrale a Rusiei arată că o majorare a impozitelor pe venit ar putea duce la o scădere a consumului intern, ceea ce ar afecta şi mai mult economia.
În concluzie, măsurile fiscale adoptate de Rusia pentru a finanţa războiul din Ucraina generează îngrijorări serioase cu privire la sustenabilitatea economică pe termen lung. Creşterea taxelor şi măsurile de austeritate ar putea duce la o stagnare economică, iar cetăţenii vor suporta costurile acestei strategii.
Rămâne de văzut cum va reacţiona Kremlinul în faţa acestor provocări economice și sociale în continuare.