Probleme salariale în sănătate publică
Fostul ministru al sănătății, Alexandru Rafila, a declarat recent că funcțiile de conducere din direcțiile de Sănătate Publică (DSP) sunt puțin atractive, având în vedere că salariul unui director nu depășește 7.000 de lei. "Cine vrea să fie șef la DSP? Credeți că sunt mulți amatori? Nu. Pentru că salariul unui director de direcție de sănătate publică e maxim 7.000 de lei. Și atunci niciun medic, care are salariul dublu, nu se duce să fie director. Avem avocați, adică juriști, avem economiști, avem ingineri. Ăștia sunt directorii direcțiilor de sănătate publică", a afirmat Rafila, la MedikaTV.
Rafila a subliniat că, în urmă cu peste două decenii, funcția de director de DSP era rezervată medicilor. "Când am intrat în sistemul de sănătate publică, în 2001, era obligatoriu să fie medic director. Nu e vorba de concurs, e vorba de statut. Directorul DSP este funcționar public și are în subordine mulți medici de laborator, epidemiologi, care câștigă de două ori mai mult decât el. Procesul de selecție este, de fapt, de contraselecție", a explicat Rafila.
De asemenea, fostul ministru a explicat diferența dintre DSP-uri și centrele regionale de sănătate publică. În timp ce DSP-urile sunt conduse de funcționari publici, centrele regionale sunt populate de specialiști – epidemiologi, igienişti și microbiologi. "Noi avem Institutul Național de Sănătate Publică și centre regionale cu specialiști – epidemiologi, igienişti, microbiologi. Ei nu sunt funcționari publici. La Direcțiile de Sănătate Publică, cei care fac controlul și inspecția sunt funcționari publici", a explicat Rafila.
Actualul ministru al sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că Direcțiile de Sănătate Publică urmează să fie reorganizate, posibil comasate, până la sfârșitul anului, pentru că sistemul actual de control și monitorizare a unităților sanitare "nu funcționează corespunzător". Această reorganizare vizează îmbunătățirea eficienței și adaptarea la nevoile actuale ale sistemului de sănătate publică din România. Rafila a menționat că, în trecut, directorii de DSP erau obligați să fie medici, dar acum acest lucru nu mai este o cerință, ceea ce a dus la o diversificare a profesiilor din conducerea DSP-urilor.
"În prezent, avem avocați, economiști și ingineri care ocupă aceste funcții, iar acest lucru poate afecta calitatea managementului în sănătate publică", a mai adăugat Rafila. El a sugerat că ar fi nevoie de o structură mai tehnică la nivelul DSP-urilor, pentru a asigura o legătură mai strânsă între serviciile de sănătate publică și centrele regionale de specialitate. Aceasta ar putea contribui la o gestionare mai eficientă a problemelor de sănătate publică, prin implicarea mai multor specialiști în domeniu.
În concluzie, salariile reduse și lipsa de atractivitate a funcțiilor de conducere din DSP-uri reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate publică din România, iar reorganizarea propusă de actualul ministru ar putea fi un pas important în direcția îmbunătățirii gestionării sănătății publice în țară.