Decizia controversată a magistraților
Curtea de Apel București a decis vineri, 3 octombrie, retragerea mandatului european de executare a pedepsei cu închisoarea și mandatul european de arestare emise pe numele Alinei Bica, considerând că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei șefe a DIICOT a fost executată integral. Alina Bica se află în Italia, țară care a refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare.
”(...) admite contestația la executare formulată de judecătorul delegat în cadrul Biroului de Executări Penale din cadrul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală. În baza hotărârii Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 04.09.2025, în cauza C-305/22, lămurește întinderea și aplicarea deciziei penale nr. 229/CO/15.05.2025, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, în sensul că pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 1057/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. 2471/1/2015 este executată integral”, este sentința pronunțată, vineri, de magistrații Curții de Apel București.
Magistrații au mai decis retragerea documentelor de urmărire a fostei șefe a DIICOT. ”Retrage formele de executare emise pe numele condamnatei: respectiv MEPI nr. 90 din 27.11.2019 și mandatul european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul București – Secția I Penală, în baza sentinței penale nr. 1057/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală”, se mai arată în sentință.
Decizia magistraților este definitivă.
În mai 2023, Ministerul Justiției prezenta situația ”fugarilor” români, iar în legătură cu Alina Bica nota: ”împotriva sa a fost emis de către Tribunalul București un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de 4 ani închisoare la care a fost condamnată definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului”.
”În urma localizării sale în Republica Italiană, a fost transmis mandatul european de arestare autorității italiene competente, care a refuzat executarea, dispunând recunoașterea și executarea pedepsei pe teritoriul Republicii Italiene. În prezent, au fost individualizate măsurile de probațiune în Italia”, a transmis atunci Ministerul Justiției.
În noiembrie 2019, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins apelul formulat de Alina Bica la sentința prin care a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare. Fosta șefă a DIICOT Alina Bica a fost dată atunci în urmărire.
Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului. Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”.
În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa a fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian.
Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie. Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Hotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media. În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat consimțământul României, însă a aplicat propriile reglementări pentru executarea pedepsei.
Decizia CJUE se va aplica în viitor pentru alți fugari români condamnați definitiv, care nu și-au executat încă pedepsele. Printre aceștia se numără persoane ca Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu, care au beneficiat de executarea pedepselor în Italia sau Grecia, tot cu suspendare. În cazul Alinei Bica, instanțele române au fost nevoite să țină cont de faptul că pedeapsa a fost considerată executată conform deciziei instanțelor italiene.
Astfel, Curtea de Apel București a decis că nu mai este necesară predarea acesteia în România și a închis definitiv dosarul privind mandatul european.