Prețuri record pentru energia electrică
România plătește, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa, a declarat, miercuri, la Antena 3 CNN, ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Acesta a subliniat că vânzările de megawatt în Ungaria au fost realizate la prețul de un leu, în timp ce importurile în anumite intervale de timp, între orele 18-22, au atins prețuri de până la 2.500 de lei per megawatt.
„România astăzi plătește cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa. Pe medie, avem pe tranzacțiile pe bursă în ultima săptămână o medie de 145 de euro per megawatt-oră, iar pentru comparație, Franța are o medie de 61 de euro”, a explicat Ivan. El a menționat că, în ultimii 10 ani, România a închis aproximativ 7.000 de megawați de capacitate de producție bazată pe gaz și cărbune, înlocuind doar 1.200 de megawați, ceea ce a dus la o capacitate insuficientă de producție.
Ministrul a detaliat că, pe 27.000 de lei a fost o extremă în anul anterior, dar acum România se confruntă cu aberații de preț pe piața energetică din cauză că nu are suficientă energie. Dintr-un exportator net, România s-a transformat în importator de energie.
Bogdan Ivan a subliniat angajamentele României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care prevede închiderea minelor și centralelor pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până în 31 decembrie 2025. „Germania și Polonia au ales ca țintă anul 2040, respectiv 2050”, a adăugat el.
Acesta a făcut apel la Comisia Europeană pentru a renegocia termenele de închidere a centralelor pe cărbune, argumentând că există un pericol real de deficit energetic și blackout. Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns că România și-a asumat aceste ținte și nu au fost impuse. „Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități”, a explicat Ivan, subliniind că proiectele nu au avansat din cauza lipsei de ofertanți în licitații.
Astfel, România se află într-o situație complicată și are nevoie să rezolve urgent problema sistemului energetic național. Asta implică convingerea Comisiei Europene că nu va închide centralele pe cărbune până când nu va avea noi capacități de înlocuire, altfel ar trebui să returneze fondurile primite.
În concluzie, situația energetică din România este critică, iar măsurile de decarbonizare asumate prin PNRR necesită o reevaluare urgentă pentru a evita o criză energetică majoră în următoarele luni.