Cifre alarmante despre prețurile energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat recent date alarmante privind prețurile energiei în România în comparație cu cele din Uniunea Europeană, subliniind că românii plătesc cel mai mare preț la energie raportat la puterea de cumpărare. "În ultimele zile, declarația mea potrivit căreia România are unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa — chiar cel mai ridicat raportat la puterea de cumpărare a stârnit numeroase reacții. Unii au spus că exagerez. Alții au spus că «nu se poate». Dar cifrele vorbesc de la sine", a declarat Ivan într-o postare pe Facebook.
În prezentarea sa, ministrul a folosit date din surse oficiale și independente, recunoscute la nivel european, cum ar fi HEPI (Household Energy Price Index) realizat de Energie-Control Austria și MEKH, dar și Market Observatory for Energy al Comisiei Europene. Conform datelor HEPI, Bucureștiul ocupă locul 11 din 33 de capitale analizate, având un preț mediu de 27,5 eurocenți/kWh, ceea ce depășește media Uniunii Europene de 25,4 eurocenți/kWh.
Ceea ce este și mai alarmant este faptul că, atunci când aceste prețuri sunt raportate la puterea de cumpărare (PPS), România se află pe primul loc în Europa, ceea ce înseamnă că românii plătesc cel mai mare preț real pentru energie. "Este evident că indicatorul care contează cu adevărat pentru cetățeni este prețul ajustat la veniturile disponibile, nu doar cifra brută pe factură", a explicat Ivan.
Pe piața angro, conform Comisiei Europene, în T1 2025, România a avut un preț mediu de 148,3 €/MWh, ceea ce este semnificativ mai mult decât media europeană de 100 €/MWh și chiar mai mare decât în Polonia (116 €/MWh) sau Cehia (120 €/MWh).
"Concluzia este clară: Nu este o exagerare, ci o realitate confirmată de date oficiale: România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa și cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare. Este de datoria noastră să recunoaștem problema și să acționăm. De aceea, lucrăm deja la măsuri care să reducă presiunea asupra gospodăriilor și să asigure o piață de energie corectă, stabilă și competitivă", a subliniat Bogdan Ivan.
O altă problemă semnificativă este că energia care ajunge în casele românilor se tranzacționează cu 188 de euro pentru fiecare megawatt-oră, aproape dublu față de prețul din Franța. În vestul Europei, prețul megawatt-ului oră se menține, în general, sub 100 de euro. "Este un coridor cu o lungime sub 50 de kilometri între Austria și Slovacia, Austria și Ungaria, care face ca în prezent să nu avem o piață comună a Uniunii Europene în plan energetic", a explicat Ivan.
Yves Leterme, fost prim-ministru al Belgiei, a adăugat că "nu am investit suficient în reglementări, dar nici în infrastructură fizică pentru a realiza conexiunile necesare". În absența unor coridoare energetice eficiente, România se bazează pe creșterea producției interne și pe stocarea energiei, aspecte la care, din păcate, există restanțe semnificative. Nicolae Badea de la Centrul de excelență SWISS a subliniat că România ar fi putut deveni un hub energetic pentru Europa, dar în prezent se confruntă cu un deficit de energie, importând energie, în condițiile în care capacitățile de producție au fost reduse semnificativ, în special prin închiderea termocentralelor pe cărbune.
În concluzie, cifra alarmantă a prețurilor la energie pentru români, raportată la salarii, necesită măsuri imediate din partea autorităților pentru a proteja gospodăriile și a asigura o piață energetică stabilă și competitivă.