Informații despre votul moldovenilor din România
Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, iar cei aflați în străinătate pot vota la secțiile special organizate pentru diaspora. În România, autoritățile de la Chișinău au stabilit 23 de secții de votare.
La scrutinul din 28 septembrie se vor confrunta 15 partide, trei blocuri politice și patru candidați independenți. Potrivit sondajelor, doar patru formațiuni au șanse reale să obțină mandate: PAS, alianța din jurul fostului președinte Igor Dodon, partidul lui Renato Usatîi și alianța primarului Chișinăului, Ion Ceban. Totuși, nicio formațiune nu poate obține singură majoritatea în Parlament.
În contextul lipsei unor perspective clare de coaliție post-electorală, nu este exclusă ipoteza unor alegeri anticipate. Analiștii subliniază că aceste alegeri sunt decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat că, în total, în diaspora vor fi organizate 301 secții de votare, dintre care 23 în România. Secțiile vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00, ora locală.
Secțiile de votare din România:
Pentru a putea vota, cetățenii moldoveni trebuie să prezinte unul dintre următoarele documente: carte de identitate/buletin de identitate, carte de identitate provizorie/buletin provizoriu sau pașaport (inclusiv expirat).
Autoritățile de la Chișinău transmit un mesaj clar alegătorilor: „Oriunde te-ai afla, vocea ta contează. Fiecare vot construiește viitorul Republicii Moldova”.
Mâine vor avea loc alegeri în Republica Moldova. Sunt extrem de importante, nu numai pentru cei de peste Prut, dar și pentru România. Pentru că efortul Rusiei este uriaș. Vrea să pună mâna pe puterea legislativă, să o izoleze pe Maia Sandu și să întoarcă parcursul european al țării spre Est. Să readucă foștii comuniști la putere, un vis ruses care nu a murit niciodată. Vă prezentăm câteva date care să vă facă să înțelegeți mecanismele votului de mâine.
La 1 septembrie 2025, în Registrul de Stat al Alegătorilor al Republicii Moldova erau înscrişi 3.299.396 de cetăţeni. Pentru scrutinul din 28 septembrie, CEC a anunțat 2.274 de secții de vot: 1.961 în țară, 301 în străinătate (plus 4 pentru votul prin corespondență în afara țării) și 12 dedicate alegătorilor de pe malul stâng al Nistrului. Distribuția administrativă e dominată de Chișinău (664–661.000) și Bălți (98–99.000), urmate de 32 de raioane; separat intră UTAG (Găgăuzia) și localitățile din stânga Nistrului (276–277.000), teritoriu de jure moldovenesc, de facto controlat de administrația de la Tiraspol.
Aceste repere sunt esențiale pentru modelarea ofertei politice pe circumscripții și pentru planificarea logistică a secțiilor.
În exterior, statul a ridicat miza: 301 secții în peste 41 de țări, diaspora având posibilități de vot în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. Totul pe fondul creșterii participării diasporei observat din 2020 încoace (recorduri de peste 330.000 de votanți la turul doi prezidențial 2024). Această arhitectură electorală indică o dublă cheie de mobilizare: Capitala și Diaspora.
Competiția se organizează în jurul a două poli: PAS (pro-UE, reformist), condus parlamentar de Igor Grosu, și Blocul Electoral Patriotic (BEP), o alianță cu nucleu PSRM–PCRM (Igor Dodon, Vladimir Voronin) plus parteneri sateliți.
BEP s-a lansat cu sloganul „Credem în Moldova”, mizând pe mesaj social-conservator și pe un „echilibru” UE–Rusia. În ultimele zile înainte de vot, tabloul s-a strâns: instanțele și CEC au confirmat excluderea „Inima Moldovei” (componentă a BEP). Separat, au scos din cursă Partidul „Moldova Mare”, invocând finanțare ilegală/conexiuni cu grupări interzise.
Aceste decizii taie din capacitatea blocului pro-rus de a agrega votul „anti-PAS”, deși nucleul PSRM–PCRM rămâne pe buletinul de vot, iar retorica de delegitimare a procesului poate amplifica mobilizarea emoțională în anumite bazine.
Diaspora, care a votat constant masiv pro-european, devine din nou un electorat important: cu 301 secții și un istoric de participare de 70-80% pentru opțiunile pro-UE, poate compensa eventuale pierderi PAS în mediile tradițional, devenite sceptice.
În paralel, acuzațiile recurente de interferență rusă (finanțări dubioase, propagandă și tentative de tulburare a ordinii) ridică miza securitară a alegerilor și pot consolida axa „stabilitate și integrare” în rândul electoratului urban, educat.
PAS rămâne favorit la primul loc, dar majoritatea absolută e incertă. Scorul BEP depinde de mobilizarea în bazinele sale de vot și de cât de mult vor conta excluderile de ultim moment. În orice configurație, diaspora + Chișinău sunt pivotul aritmetic; UTAG și raioanele estice rămân teren competitiv pentru mesajul pro-rus.
Moldova organizează duminică, 28 septembrie, alegeri parlamentare cu miză mare, care ar putea determina soarta candidaturii sale la aderarea la Uniunea Europeană, pe fondul a ceea ce oficialii au descris ca fiind o campanie subversivă a Rusiei pentru a influenţa votul şi a sabota orientarea pro-occidentală, scrie Reuters.
Ţara cu 2,4 milioane de locuitori s-a confruntat cu multiple crize de la invazia Rusiei în vecina Ucraină, în 2022, care au pus la încercare guvernul pro-european. Acesta consideră că aderarea la blocul celor 27 de membri este esenţială pentru a se elibera din orbita Moscovei.
Sondajele recente sugerează că Partidul Acţiunii şi Solidarităţii (PAS), pro-european, aflat la putere, ar putea avea dificultăţi în a-şi menţine majoritatea și ar trebui să caute o coaliţie cu alte partide în legislativul cu 101 de locuri.
Forţele de opoziţie, precum Blocul Patriotic, pro-rus, şi alianţa Alternativa, pro-europeană cu numele, curtează alegătorii deranjaţi de preţurile ridicate, reformele lente şi scepticismul faţă de relaţiile mai strânse cu Europa.
Moscova neagă amestecul în afacerile Moldovei şi afirmă că Chişinăul alimentează sentimentele anti-ruseşti în scopuri politice.
Orice coaliţie ar complica probabil eforturile preşedintei Maia Sandu de a aduce Moldova în UE până în 2030, ceea ce ar necesita o muncă legislativă asiduă. Referendumul din 2024 privind aderarea la UE a obţinut doar o majoritate de 50%.
„Dacă vom avea o coaliţie, putem uita de o integrare europeană rapidă, având în vedere opţiunile de parteneri”, a declarat un fost funcţionar de rang înalt, sub acoperirea anonimatului.
Bruxelles-ul a susţinut-o în mod vocal pe Maia Sandu şi consideră că o Moldovă pro-europeană, care a depus cererea de aderare la UE în 2022 alături de Ucraina, este esenţială pentru a elimina influenţa Rusiei pe flancul său estic. În august, liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei au vizitat Chişinăul pentru a sublinia sprijinul lor pentru candidatura Moldovei la UE.
Moldova are o majoritate vorbitoare de limba română şi o minoritate numeroasă vorbitoare de limba rusă, iar puterea politică a alternat de zeci de ani între grupurile pro-ruse şi pro-europene. Trupele ruse sunt staţionate într-o regiune separatistă care s-a desprins de sub controlul Chişinăului într-un război scurt la începutul anilor 1990.
Preşedinta Sandu a descris votul ca fiind cea mai importantă alegere din istoria Moldovei. Adresându-se naţiunii luni, ea a spus că Rusia cheltuieşte sute de milioane de euro pentru a influenţa votul şi recrutează sute de oameni pentru a stârni dezordine. „Astăzi, cu cea mai mare seriozitate, vă spun: suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi viitorul european al ţării noastre sunt în pericol”, a spus ea.
Poliţia din Moldova a intensificat în ultimele săptămâni anchetele privind finanţarea ilegală a partidelor. Luni, forţele de securitate au arestat 74 de persoane în cadrul unor raiduri ample, în legătură cu presupuse eforturi susţinute de Rusia de a stârni tulburări. Oficialii au declarat că serviciile secrete ruseşti instruiau cetăţeni moldoveni în Serbia cu privire la tactici de protest, iar Belgradul a anunţat vineri că a reţinut două persoane în acest dosar.
Copreşedintele Blocului Patriotic, Igor Dodon, fost preşedinte al ţării, a declarat că unii membri ai alianţei sale au fost vizaţi de raiduri. „Regimul criminal PAS încearcă să ne intimideze, să sperie oamenii şi să ne reducă la tăcere”, a declarat Dodon într-un comunicat.
Comisia Electorală Centrală a anunțat vineri, în ultima zi de campanie, că exclude din competiţia electorală partidul „Inima Moldovei”, care face parte din Blocul Patriotic şi este condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah. Hotărârea vine în urma unei decizii a justiţiei şi este întemeiată pe suspiciuni de finanţare ilegală.
Luna trecută, oligarhul fugar Ilan Şor, sancţionat de Statele Unite şi UE ca presupus agent rus, a oferit în mod deschis moldovenilor plăţi lunare de 3.000 de dolari pentru a se alătura unor proteste antiguvernamentale. Tot vineri, Comisia Electorală Centrală a exclus din cursă partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, suspectată a fi o apropiată a lui Ilan Şor.
Alegătorii se vor prezenta la urne după ani de criză economică, cauzată în mare parte de războiul din Ucraina şi de criza energetică provocată de reducerea livrărilor de gaze naturale din Rusia. Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, şi-a acoperit cea mai mare parte a necesarului de energie prin importuri mai scumpe din România vecină. Deşi a scăzut de la două cifre în 2022, inflaţia se situează în continuare în jurul valorii de 7%. Mulţi alegători sunt nemulţumiţi şi nu văd, în viaţa de zi cu zi, beneficiile aderării la UE.
Între timp, corupţia persistă, iar reformele în domenii cheie, cum ar fi sistemul judiciar, au avansat lent.
PAS a ajuns la putere după o victorie zdrobitoare în alegerile din 2021, pe baza promisiunii de a îmbunătăţi guvernanţa şi de a combate corupţia. Însă nemulţumirile economice şi deficienţele guvernului au fost exploatate de propaganda pro-rusă care vizează diverse segmente ale electoratului, a declarat Eugen Muravschi, cercetător la think-tank-ul WatchDog.MD din Chişinău. „Obiectivul principal este mobilizarea alegătorilor pro-ruşi, demotivarea şi demobilizarea alegătorilor pro-europeni şi crearea de confuzie în rândul alegătorilor indecişi”, a explicat el.
Diaspora numeroasă a ţării va avea însă un impact asupra rezultatului: alegătorii din străinătate nu sunt reflectaţi în datele sondajelor, dar de obicei susţin partidele pro-europene. Totuşi, inclusiv pe ei i-ar fi vizat operaţiunile de propagandă şi dezinformare desfășurate de Moscova.
Comisia Electorală a decis organizarea a 301 secţii de vot în străinătate, în 41 de ţări, pentru alegerile parlamentare. Dintre acestea, numai două sunt în Rusia, fapt criticat de Moscova. Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi România sunt ţările cu cele mai multe secţii de vot deschise pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Cele mai multe secţii de vot sunt în Italia - 75.
În România vor fi deschise 23 de secţii de vot în 14 oraşe mari.