Scrutin electoral crucial pentru Moldova
Republica Moldova organizează duminică, 28 septembrie, alegeri parlamentare decisive pentru viitorul țării. Președintele Maia Sandu a declarat că aceste alegeri sunt "cele mai importante din istoria acestei mici țări". Conform unei analize a cotidianului britanic The Guardian, scrutinul va determina dacă direcția țării va rămâne pro-europeană sau se va îndrepta din nou spre Rusia.
Moldova, cu o populație de aproximativ 2,4 milioane de locuitori, se află strategic amplasată între România și Ucraina, având un rol diplomatic esențial în Europa. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că "Europa nu își poate permite să piardă și Moldova", evidențiind importanța ajutoarelor externe pentru a contracara influența rusă.
În 2021, cetățenii moldoveni au ales partidul pro-occidental PAS, condus de Maia Sandu, care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană după izbucnirea războiului din Ucraina. Moldova a obținut rapid statutul de candidat, având ca obiectiv aderarea până în 2030. Totuși, în 2024, Maia Sandu a fost realeasă, dar referendumul privind aderarea la UE a fost aprobat cu dificultate, datorită voturilor din diaspora.
Acest rezultat a ridicat întrebări cu privire la susținerea populației pentru direcția politică a țării. Au apărut acuzații de influență rusă, inclusiv o schemă prin care 15 milioane de dolari ar fi ajuns la 130.000 de alegători, echivalentul a 10% din electorat.
Sondajele din 2025 sugerează că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, fiind contestat de partide pro-ruse și naționaliste. Fără o majoritate, reformele necesare pentru aderarea la UE ar putea întârzia. Maia Sandu a avertizat că un guvern pro-Moscova ar putea deschide calea pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că "nu poate exista o UE sigură fără o Moldovă independentă".
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost fondat în 2016 de Maia Sandu, absolventă a Universității Harvard și fostă angajată a Băncii Mondiale. De asemenea, Dorin Recean, economist, este prim-ministru. Principalele forțe politice în competiție sunt grupările din Blocul Patriotic, condus de fostul președinte Igor Dodon, care promovează apropierea de Rusia. Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, critică Guvernul Recean pentru lipsa de progrese în infrastructură și nivelul de trai.
În competiție se află și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cunoscut pentru mesajele sale populiste. Totuși, Ilan Șor, condamnat pentru fraudă, nu apare pe buletinul de vot.
Cetățenii moldoveni aleg 101 deputați prin vot proporțional, iar diaspora, estimată la un milion de moldoveni, poate influența decisiv rezultatul, având în vedere că în trecut sprijinul lor a fost crucial pentru victoria PAS. Un alt factor de influență sunt cei peste 277.000 de alegători din Transnistria, regiune separatistă pro-rusă. De obicei, participarea lor la vot a fost redusă, dar suspiciunile cresc că Moscova a intensificat dezinformarea.
Sondajele recente arată un avantaj ușor pentru PAS, dar fără garanția unei majorități parlamentare. Scenariile posibile includ o victorie a PAS, un Parlament fragmentat sau un succes al forțelor pro-ruse. În cel mai prost caz, integrarea europeană a Moldovei ar fi pusă în pericol, având în vedere recentele arestări de 74 de persoane suspectate de implicare în planuri de destabilizare finanțate de Rusia. Premierul Recean a afirmat că Rusia a investit "sute de milioane de euro pentru a asedia țara noastră", în timp ce Kremlinul a negat acuzațiile de intervenție electorală.
Aceste alegeri vor avea un impact semnificativ asupra viitorului Moldovei și al relațiilor sale cu Uniunea Europeană și Rusia.