Studiu: riscurile omiterea screeningului
Femeile care nu fac primul examen de depistare a cancerului de sân au un risc mult mai mare de a muri din cauza acestei boli 25 de ani mai târziu decât cele care îl fac, potrivit unui studiu publicat în revista British Medical Journal. Studiul internațional realizat de cercetători din China și Suedia a analizat datele ample ale programului suedez de screening mamografic, care a vizat aproape jumătate de milion de femei invitate să facă screeningul între 1991 și 2020, la vârsta de 50 de ani sau, începând din 2005, de 40 de ani.
Aproape o treime dintre femei (32,1%) nu au efectuat această primă mamografie. Cu toate acestea, aceste femei au fost, ulterior, mai puțin susceptibile să se prezinte la screeningurile următoare și mai susceptibile să fie diagnosticate cu cancer de sân într-un stadiu avansat. Deși incidența cancerului de sân pe o perioadă de 25 de ani a fost similară (7,8% la cele care au efectuat acest prim examen față de 7,6% la cele care nu l-au efectuat), studiul a arătat o mortalitate prin cancer de sân semnificativ mai ridicată în cazul celor care nu au realizat mamografia.
Astfel, mortalitatea cumulată a crescut, 25 de ani mai târziu, la 9,9 la 1.000 în rândul femeilor cu cancer care nu au efectuat această primă mamografie, față de 7 la 1.000 în rândul celor care au realizat-o. Aceasta este consecința „probabilă a unei detectări tardive”, ceea ce înseamnă un risc pe termen lung cu 40% mai ridicat, conform cercetătorilor.
Dacă, în trecut, numeroase studii au arătat că „screeningul mamografic rămâne cel mai eficient instrument pentru depistarea precoce a cancerului de sân”, această lucrare s-a concentrat asupra „implicațiilor pe termen lung ale comportamentelor de screening precoce”, subliniază autorii. Comportamentul femeilor față de primul lor screening ar putea, conform acestora, să ajute la prezicerea atât a „diagnosticului într-un stadiu avansat”, cât și a „riscului de mortalitate” prin cancer de sân.
Autorii studiului recunosc că, prin natura sa, acest studiu observațional nu poate demonstra o legătură de cauzalitate, întrucât ar fi putut interveni și alți factori nemăsurați. Cu toate acestea, studiul arată fără echivoc că primul examen de depistare a cancerului de sân este o „investiție pe termen lung în supraviețuirea” multor femei, estimează cercetătorii americani într-un comentariu independent publicat în aceeași ediție a BMJ.
„Informarea, sprijinirea și încurajarea femeilor să participe la primul lor screening” trebuie să fie obiectivul sistemului de sănătate, afirmă cercetătorii.
Această concluzie subliniază necesitatea de a intensifica campaniile de conștientizare și de a îmbunătăți accesibilitatea screeningului pentru a reduce mortalitatea prin cancer de sân în rândul femeilor din România și nu numai.