Descoperirea și implicațiile virusului
Virusul A. fumigatus Polymycovirus-1, supranumit „păpușa rusească”, a fost identificat în interiorul ciupercii patogene Aspergillus fumigatus și îi crește rezistența, îngreunând tratamentele, în special la pacienții cu imunitate scăzută sau cu boli pulmonare. Potrivit unui nou studiu publicat pe 14 august în revista Nature Microbiology, acest virus conferă ciupercii avantaje cheie de supraviețuire și virulență.
Aspergillus fumigatus se transmite prin inhalarea sporilor și poate provoca infecții pulmonare acute sau cronice, ori forme invazive care se răspândesc în afara plămânilor. Deși majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori fără să se îmbolnăvească, pacienții imunodeprimați și cei cu afecțiuni pulmonare rămân vulnerabili. Marina Campos Rocha, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Ebraică din Ierusalim, autoarea principală a studiului, explică: „Această ciupercă este responsabilă anual de aproximativ 2,1 milioane de cazuri de aspergiloză invazivă și 1,8 milioane de infecții pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infecții fungice invazive la nivel global. Rata de mortalitate pentru formele invazive variază între 30% și 80% la nivel mondial”.
Pentru a analiza efectele virusului, echipa a folosit un model murin infectat cu A. fumigatus purtător al virusului AfuPmV-1M, într-un scenariu tip „păpușă rusească”: virus în ciupercă, ciuperca în organism. Tulpina folosită provenea din plămânul unui pacient decedat de aspergiloză.
Cercetările au arătat că, atunci când șoarecii au primit medicamente antivirale, rata de supraviețuire a crescut, iar încărcătura fungică pulmonară a scăzut, în timp ce nivelul viral a fost mai mic comparativ cu animalele netratate. „Prin vizarea virusului, severitatea infecției fungice s-a redus”, afirmă Rocha. Rezultatele contrazic un studiu din 2020 care sugera că eliminarea virusului ar agrava infecția. Rocha explică diferențele prin metodele distincte utilizate pentru obținerea tulpinilor fără virus.
Norman van Rhijn, cercetător la Manchester Fungal Infection Group, consideră descoperirea „complet nouă” și „un pas important pentru înțelegerea capacității de virulență a acestei ciuperci, cu potențial de a extinde concluziile și la alți patogeni umani”. Analizele au indicat că, sub tratament antiviral, ciupercile s-au reprodus mai puțin eficient și au produs mai puțină melanină, un pigment asociat cu creșterea virulenței.
Este important de menționat că virusul nu poate infecta direct șoareci sau oameni, întrucât îi lipsește receptorul necesar pentru a se lega de celulele lor. Rocha afirmă: „În acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci”.
Mecanistic, oamenii de știință suspectează că AfuPmV-1M ajută ciuperca să supraviețuiască prin controlul proceselor de procesare a ARN-ului, amplificând răspunsul la stres și producția de proteine. Experimentele au arătat că celulele imune umane au avut dificultăți mai mari să distrugă tulpinile infectate cu virus decât pe cele neinfectate.
Dacă antiviralele testate la șoareci se dovedește eficiente și la oameni, viitoarele terapii ar putea utiliza aceste medicamente pentru a „slăbi” ciuperca, astfel încât sistemul imunitar sau antifungicele clasice să o poată elimina. Rocha crede că și alți patogeni fungici umani ar putea adăposti viruși asemănători, care le sporesc rezistența. „Articolul nostru reprezintă doar primul pas al acestei investigații.
Scopul nostru mai amplu este să oferim o explicație detaliată, la nivel molecular, despre cum se desfășoară acest proces”, a concluzionat cercetătoarea.