Despăgubire după furtul artefactelor naționale
România a încasat o despăgubire de 5,7 milioane de euro după furtul coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice din Muzeul Drents din Olanda. Potrivit Ministerului Culturii, suma integrală aferentă poliței de asigurare a fost virată de către compania de asigurări, conform contractului încheiat între părți. Această valoare acoperă cele patru artefacte sustrase: trei brățări dacice și celebrul Coif de la Coțofenești. Plata despăgubirii a fost efectuată în două tranșe: 4,845 milioane de euro (85% din valoarea totală) în data de 25 august și 855.000 de euro (15% din total) la 12 septembrie.
Conform legislației românești, suma va fi virată către bugetul de stat, iar în eventualitatea recuperării obiectelor, asigurătorul va solicita returnarea despăgubirii, pe care muzeul o va cere de la buget. "Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare a fost virată de către asigurător", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Culturii.
În acest context, ministrul Culturii, Andras Demeter, a subliniat necesitatea consolidării măsurilor de securitate în ceea ce privește expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu, pentru a preveni repetarea unor incidente similare. "Este esențial să ne asigurăm că patrimoniul național este protejat", a declarat Demeter.
Ministerul a anunțat că va îmbunătăți funcționarea grupului de lucru pentru a asigura o monitorizare permanentă a situației și o informare corectă a opiniei publice. Această inițiativă vine după o serie de audieri publice în cadrul anchetei care vizează furtul, prima având loc în luna mai și a doua la sfârșitul lunii iulie. O a treia audiere este așteptată în octombrie.
Furtul din Muzeul Drents a avut loc în ianuarie 2025 și a fost precedat de o explozie puternică. Potrivit procurorilor, o petardă a fost utilizată pentru a sparge vitrinele muzeului. În urma investigațiilor, au fost identificați trei suspecți, iar unul dintre ei a fost arestat. Se crede că aceștia au planificat furtul, folosind diverse metode pentru a-și ascunde urmele.
În concluzie, furtul artefactelor de patrimoniu românesc a ridicat semne de întrebare cu privire la securitatea muzeelor din România și a subliniat importanța unor reglementări stricte pentru protejarea bunurilor culturale.
Ministerul Culturii se angajează să colaboreze strâns cu MNIR pentru a îmbunătăți securitatea și a preveni astfel de incidente în viitor.