Percheziţii DNA la Compania de Apă Braşov şi la politicieni într-un dosar de mită

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Procurorii DNA efectuează percheziții la Compania de Apă Brașov și la locuințele unor politicieni, inclusiv directorul Liviu Cocoș, într-un dosar de mită și trafic de influență. Aceste acțiuni sunt parte dintr-o investigație mai amplă privind corupția în administrația publică. Conform surselor oficiale, s-au desfășurat 12 percheziții în Brașov și Galați.

EN

Brief

Prosecutors from the National Anti-Corruption Directorate (DNA) are conducting searches at the Brașov Water Company and the homes of politicians, including director Liviu Cocoș, as part of a bribery and influence trafficking investigation. The actions are part of a larger investigation into corruption in public administration, with 12 searches carried out in Brașov and Galați.

Percheziţii DNA la Compania de Apă Braşov şi la politicieni într-un dosar de mită
Sursa foto: observatornews.ro

Acuzații de corupție la nivel local

Procurorii anticorupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) desfăşoară, în data de 18 septembrie 2024, o serie de percheziţii la Compania de Apă Braşov, implicând locuinţele unor politicieni, printre care directorul general al companiei, Liviu Cocoş, prim-vicepreşedintele filialei locale a Partidului Naţional Liberal (PNL) şi unul dintre vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Braşov. Potrivit unor surse oficiale, cercetările vizează suspiciuni de corupţie, incluzând infracţiuni de dare şi luare de mită, precum şi trafic de influenţă.

DNA a anunţat că 12 percheziţii au loc în judeţele Braşov şi Galaţi, dintre care patru sunt efectuate la instituţii publice, restul având loc la domiciliile persoanelor implicate sau la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale. "Este o acţiune complexă, menită să clarifice suspiciunile de corupţie care au fost aduse în atenţia noastră", a declarat un purtător de cuvânt al DNA.

Conform publicaţiei transilvania365.ro, Compania de Apă Braşov a fost subiect de controversă în ultimii ani, având pierderi de apă de peste 40%, în ciuda salariilor extrem de mari ale conducerii. De exemplu, fostul director general interimar a încasat un salariu lunar brut de peste 71.000 de lei, ceea ce ridică întrebări cu privire la gestionarea eficientă a resurselor.

Liviu Cocoş, actualul director general, a ocupat anterior funcţia de primar al staţiunii Predeal până în iunie 2017, când a fost destituit prin ordinul prefectului, în urma unei sentinţe penale definitive. Aceasta l-a condamnat la un an de închisoare pentru abuz în serviciu, acuzaţii având legătură cu atribuirea preferenţială a locuinţelor ANL.

În cadrul percheziţiilor, au fost implicate şi nume importante din politica locală, inclusiv vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Todorică Constantin Şerban, care este, de asemenea, subiect de anchetă. Aceste acţiuni sunt parte a unei investigaţii mai ample privind corupţia în administraţia publică.

Conform surselor judiciare, percheziţiile sunt un semnal clar că DNA intenţionează să deruleze o acţiune fermă în combaterea corupţiei în administrarea serviciilor publice. Aceste evenimente ridică semne de întrebare asupra integrităţii conducerii Companiei de Apă Braşov, dar şi asupra modului în care sunt gestionate resursele publice în contextul unei crize de apă semnificative.

Aceste acuzaţii sunt parte dintr-un context mai larg, în care România se confruntă cu dificultăţi în implementarea unor politici eficiente de gestionare a resurselor de apă. În raport cu alte ţări din Uniunea Europeană, România se află într-o poziţie defavorabilă, având o rată de pierderi de apă care depăşeşte media europeană.

Criticii acestei situaţii subliniază că actuala conducere a Companiei de Apă nu a reuşit să implementeze măsuri adecvate de prevenire a corupţiei şi că este necesară o reformă profundă în sectorul public pentru a restaura încrederea cetăţenilor. De asemenea, se estimează că aceste scandaluri de corupţie ar putea afecta grav percepţia publicului asupra instituţiilor statului.

În concluzie, acţiunile DNA de astăzi sunt un pas important în direcţia responsabilizării funcţionarilor publici şi a restabilirii încrederii în instituţiile statului.

O atenţie sporită va fi acordată evoluţiei acestui dosar, iar cetăţenii aşteaptă cu interes rezultatele anchetei.