Proiecții FMI pentru România
FMI se aşteaptă ca economia României să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 şi de 1,4% în 2026, accelerarea investiţiilor finanţate prin programul "NextGenerationEU" compensând parţial moderarea consumului privat, provocat de inflaţia temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale. "Inflaţia ar urma să rămână la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, înainte de a scădea sub marja de toleranţă a BNR, până la finalul lui 2026", se arată în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România, relatează Agerpres.
FMI estimează că riscurile la adresa perspectivelor economice sunt în scădere în privinţa creşterii economice, însă în creştere la adresa inflaţiei. "Se menţine riscul unei retrogradări a ratingului suveran al României, deoarece persistă îngrijorările privind implementarea planificatei consolidări fiscale în perioada 2025-2026 şi sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu", a declarat Joong Shik Kang, şeful Misiunii FMI pentru România, la finalul vizitei de consultare.
În contextul creşterii mai lente în rândul marilor parteneri comerciali, FMI avertizează că incertitudinile și o intensificare a conflictelor regionale ar putea afecta comerţul şi fluxurile de FDI (investiţii străine directe). Totuşi, proiecţiile pozitive se bazează pe implementarea solidă a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate cu fonduri europene, care ar putea întări încrederea investitorilor.
Riscurile la adresa inflaţiei includ preţuri mai ridicate la energie şi şocuri climatice adverse care afectează preţurile alimentelor. De asemenea, o creştere a salariilor peste aşteptări, posibil determinată de inflaţia temporar ridicată, ar putea amâna normalizarea inflaţiei de bază.
În ultimul raport World Economic Outlook (WEO), FMI a revizuit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an de la 3,3% la 1,6%. De asemenea, pentru 2026, estimarea a fost revizuită de la 2,8% la 1,4%. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează o creştere medie anuală a preţurilor de 4,6% în 2025 şi de 3,1% în 2026.
"Creşterea economică este redusă, în timp ce inflaţia a crescut semnificativ, din cauza unor factori temporari", a subliniat FMI. De asemenea, instituţia a menţionat că deficitele gemene s-au extins, deficitul fiscal atingând 8,7% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent a ajuns la 8,4% din PIB.
Pentru a ajuta la restabilirea sustenabilităţii fiscale, FMI a subliniat necesitatea unor reforme fiscale structurale, precum şi o mai bună gestionare a cheltuielilor publice. În plus, evaluarea constantă a cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie integrată mai bine în bugetarea anuală.
FMI a subliniat că o abordare prudentă a politicii monetare este esenţială, iar BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze dobânda în funcţie de condiţiile economice. O creştere a flexibilităţii cursului de schimb ar îmbunătăţi rezilienţa la şocuri economice.
În concluzie, FMI consideră că progresele în reformele structurale sunt vitale pentru stimularea unei creşteri sustenabile pe fondul consolidării fiscale ample. Înfiinţarea unei agenţii independente pentru monitorizarea companiilor de stat este, de asemenea, un pas important în îmbunătăţirea guvernanţei economice.
Cu o populaţie îmbătrânită, sporirea participării la piaţa muncii este crucială, iar tranziţia spre o economie cu emisii scăzute de carbon este imperativă pentru obţinerea securităţii energetice.