Respingerea comisiei stârnește controverse
Deputații români au respins, miercuri, 10 septembrie 2025, proiectul de hotărâre care prevedea înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea abuzurilor sexuale și comportamentelor deviante din universitățile românești. Potrivit Agerpres, printre obiectivele comisiei se aflau examinarea documentelor și corespondenței instituționale referitoare la semnalarea acestor abuzuri, precum și evaluarea responsabilității universităților în adoptarea măsurilor preventive. Proiectul a fost susținut de 82 de deputați, în timp ce 189 au votat împotrivă, iar 6 s-au abținut.
Deputata AUR, Gianina Șerban, a declarat că majoritatea parlamentară a ales să fie "apărătorul abuzatorilor sexuali" prin votul său. "Dragi colegi de la PSD, PNL, UDMR, minorități, ați ales să fiți apărătorii abuzatorilor sexuali. Prin votul dumneavoastră ați demonstrat. Mă uit în sală și văd doamne zâmbind. Îmi pare rău. (...) Sunteți femei, sunteți mame, poate ați fost în universități, poate astăzi aveți fete în universități și ar fi fost un vot corect dacă ați fi susținut înființarea acestei comisii. Dar ați demonstrat că protejați agresorii sexuali, victimele sunt puse pe locul doi," a afirmat ea.
În replică, deputata USR Monica Berescu a susținut că parlamentarii AUR nu au "probitatea morală" de a solicita înființarea unei astfel de comisii. "Nimeni nu a apărat agresorii sexuali. Cât timp nimeni din partidul dumneavoastră nu a avut un cuvânt de spus cu ceea ce s-a întâmplat la tabăra de vară, nu puteți să veniți aici să spuneți că aveți probitatea morală să înființați această comisie," a argumentat Berescu.
Această respingere nu este o surpriză în contextul scandalurilor recente. Anul trecut, fostul profesor al SNSPA, Alfred Bulai, a fost acuzat de hărțuire sexuală, iar Marius Pieleanu, sociolog și profesor, a fost, de asemenea, acuzat de abuzuri sexuale. Premierul Ilie Bolojan a declarat că "orice formă de agresiune trebuie combătută", iar ministrul Educației a afirmat că are "toleranță zero" față de aceste cazuri. Aceste declarații reflectă o poziție oficială fermă, dar rămâne de văzut cum va influența aceasta politica educațională și de protecție a victimelor în România.
Această situație evidențiază o problemă profundă în societatea românească, unde abuzurile sexuale rămân adesea subiecte tabu și sunt tratate cu superficialitate în mediile academice și politice.
Rămâne de văzut cum va evolua această discuție în viitor și ce măsuri vor fi adoptate pentru a proteja victimele și a preveni astfel de incidente în universitățile din România.