Disputa pe pensiile magistraților
Președintele Nicușor Dan s-a implicat săptămâna trecută în negocierile de la Palatul Victoria privind pensiile magistraților. Șeful statului a propus ca perioada de tranziție să fie modificată de la 10 ani la 15 ani, adică să se ajungă la vârsta de pensionare de 65 de ani abia în anul 2040. În proiectul final a rămas însă 10 ani, adică 2036. În plus, ar fi propus și ca pensia magistraților să fie stabilită la 75% din salariul net, dar în proiectul asumat luni seara de Guvern a rămas 70%. Premierul Ilie Bolojan a explicat, marți, că la adoptarea reformei fiscal-bugetare privind judecătorii și procurorii nu s-a ținut cont de propunerea președintelui Nicușor Dan pentru că nu a fost depus în Parlament un amendament în acest sens. "Cred că fiecare om care ocupă o funcție publică, ministru, premier, președinte de partid, președintele României, are puncte de vedere vis-a-vis de un proiect sau altul. Și dânsul a avut un punct de vedere. Un punct de vedere trebuie transpus, în practică, într-o modalitate în care poate fi transpus. Gândiți-vă că noi am avut un pachet care a fost dat în consultare către instituțiile care reprezintă sistemul judecătoresc din România, CSM-ul, de exemplu, dacă din Parlament nu ne-a venit o propunere de modificare pe componenta de amendamente, înseamnă că nu poți să modifici un proiect din moment ce l-ai promovat și pus în consultare într-o anumită formă, decât dacă îți vin amendamente. Și așa cum ați văzut, acolo unde au venit amendamente din Parlament, o parte au fost acceptate, o parte au fost respinse. Pe componenta de magistrați nu am avut un astfel de amendament", a explicat Ilie Bolojan, marți, într-o conferință de presă. El și-a menținut decizia conform căreia, dacă proiectul care vizează pensiile magistraților nu va trece de Curtea Constituțională, Guvernul nu va mai avea "legitimitatea" de a lua măsuri similare pentru alte domenii de activitate în care angajați din sectorul public au privilegii. "Am explicat și data trecută că, atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii", a adăugat Ilie Bolojan. „Fiecare om care ocupă funcție publică are puncte de vedere față de un proiect sau altul”, a spus Ilie Bolojan, întrebat marți, în conferința de presă, de ce a păstrat în proiectul privind pensiile magistraților perioada de tranziție la vârsta standard de pensionare de 10 ani, și nu de 15 ani, așa cum a solicitat Nicușor Dan. La întrebarea HotNews „Domnule premier, președintele Nicușor Dan v-a cerut în coaliție ca normele tranzitorii pentru pensiile magistraților să fie de 15 ani, nu de 10. Totuși, ați păstrat în proiectul final 10 ani. Este a doua oară – prima dată a fost cu creșterea TVA – când președintele vă solicită un anumit lucru și nu se întâmplă. De ce nu ați făcut modificările cerute de președinte în acest ultim caz? Să treacă normele tranzitorii de la 10 la 15 ani”, Bolojan a răspuns: „Cred că fiecare om care ocupă funcție publică, ministru, președinte, are puncte de vedere față de un proiect sau altul. El a avut un punct de vedere. Un punct de vedere trebuie transpuns în practică în modul în care poate fi transpus. Nu poți modifica un proiect după ce ai promovat și l-ai pus în consultare decât dacă vin amendamente. Pe componenta de magistrați nu am avut astfel de amendamente”. De asemenea, Bolojan a fost întrebat: „Dacă proiectul nu trece de CCR, vă dați demisia?”. El a răspuns: „Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece e greu de presupus că guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”. Președintele Nicușor Dan a solicitat 15 ani de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraţilor va ajunge la 65 de ani, în loc de 10 ani, pentru că „magistraţii din România au muncit de două-trei ori mai mult decât analogii lor din ţări europene în acești ani”. „Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că, spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, pensie specială, magistraţii din România chiar au muncit mult mai mult decât analogii lor din ţări europene”, a declarat Nicușor Dan pe 31 august la Chișinău. „Un aviator din România munceşte cât un aviator din Spania, un poliţist din România munceşte cât un poliţist din Franţa, un militar din România lucrează cât un militar din Germania. Magistraţii din România, şi am avut exerciţiul ăsta aproape zilnic o perioadă și săptămânal în perioada cât am fost primar, au muncit în anii aceştia de două – trei ori mai mult decât analogii lor din ţările europene şi atunci, pentru un om care mai are un an până la pensie, eu cred că este rezonabil, dat fiind contextul complicat fiscal în care ne află, să îi cerem să lucreze dublu. Adică mai are un an, să facă doi. Mai are trei ani până la pensie, să lucreze şase. Mai mult mi se pare excesiv, pentru că ei au muncit toată perioada asta”, a explicat atunci preşedintele. Ilie Bolojan și-a asumat, luni, răspunderea în Parlament pentru pachetul fiscal 2. Acesta prevede și că vechimea în muncă necesară pensionării magistraților va crește de la 25 de ani la 35 de ani. Prin reforma pensiilor de serviciu acordate acestora, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani, potrivit modificărilor legislative prezentate de către Guvern.