Bolojan reafirmă legitimitatea reformei pensiilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat că prevederile din pachetul de reforme privind pensiile magistraților respectă aspectele constituționale, într-un interviu acordat luni seară la TVR. Când a fost întrebat dacă va demisiona în cazul în care Curtea Constituțională (CCR) va declara legea neconstituțională, Bolojan a răspuns: „Haideți să vedem ce va decide Curtea Constituțională”. Această poziție este susținută de analiza contextului juridic și de deciziile anterioare ale CCR.
„Consider că acest proiect respectă aspectele care țin de constituționalitate, pentru că am încercat să ținem cont de toate deciziile pe care Curtea le-a luat în perioada anterioară”, a adăugat premierul. Bolojan a subliniat, de asemenea, importanța legitimității executivului pentru a putea adopta decizii corecte în alte sectoare, subliniind că acest proces aduce o doză de echitate și normalitate în raport cu alți salariați din România.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea care modifică condițiile de pensionare în cazul magistraților, parte din cinci legi adoptate într-o procedură similară. Proiectul a stârnit reacții puternice printre judecători, care au inițiat proteste prin suspendarea activității, demonstrând astfel disconfortul față de modificările propuse.
Conform noilor reglementări, până în 2036, magistraților li se va adăuga anual, treptat, un an și șase luni la vârsta de pensionare, ceea ce va conduce la o vârstă de pensionare de 65 de ani din 2036. Această schimbare are ca scop alinierea pensiilor magistraților la cele ale altor profesii din România. Proiectul va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025, dacă va primi aviz favorabil din partea CCR.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să sesizeze CCR cu privire la neconstituționalitatea legii. Sesizarea, care este deosebit de importantă pentru viitorul sistemului judiciar, va fi dezbătută de CCR pe data de 24 septembrie, conform unui anunț oficial.
Bolojan a subliniat că respectarea planului inițial este esențială și a reiterat că acest proces ar putea corecta nedreptăți și acumulări negative în sistemul de pensii din România. Cu toate acestea, el a evitat să ofere un răspuns clar cu privire la posibila sa demisie, lăsând decizia în mâinile CCR. Această ambiguitate poate genera incertitudine în rândul magistraților și al publicului, având în vedere impactul semnificativ al acestor reforme asupra sistemului judiciar românesc și asupra încrederii în instituțiile statului.
În concluzie, reforma pensiilor magistraților, așa cum a fost propusă de Guvern, este în centrul unei controverse legale și sociale.
În așteptarea deciziei CCR, este evident că atât Guvernul, cât și sistemul judiciar vor trebui să navigheze cu atenție aceste ape tulburi, ținând cont de impactul pe care aceste modificări îl vor avea asupra justiției din România și asupra societății în ansamblu.