Confruntare electorală istorică în Bolivia
Alegeri decisive reprezintă subiectul principal al acestui articol. Bolivia se află în mijlocul unei crize economice severe, iar duminică, cetățenii își aleg viitorul președinte într-un scrutin crucial care ar putea pune capăt celor douăzeci de ani de guvernare socialistă începută de Evo Morales. Conform unui oficial al Ministerului Economiei din Bolivia, inflația anuală a ajuns la 25%, un record al ultimilor 17 ani, ceea ce subliniază gravitatea situației economice. "Este o perioadă critică pentru țara noastră, iar alegerea președintelui va determina direcția economică a Boliviei", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
Luis Arce, actualul președinte, care a fost sprijinit de Morales, a decis să nu se candideze pentru un al doilea mandat, lăsând în urmă o moștenire controversată. Andronico Rodriguez, președintele Senatului, și candidatul Mișcării pentru Socialism (MAS), Eduardo del Castillo, sunt departe în sondaje, cu doar 5,5% și, respectiv, 1,5% din voturi.
În contrast, doi candidați de dreapta, Samuel Doria Medina, un milionar de centru-dreapta, și fostul președinte Jorge „Tuto” Quiroga, se află în fruntea listei cu 21% și 20% din intențiile de vot. "Dacă nu vor apărea surprize, cei doi se vor întâlni în turul al doilea pe 19 octombrie", a declarat un analist politic. Amândoi promit să pună capăt modelului statalist instituit de Morales, care a condus la o scădere a sărăciei și la o triplare a PIB-ului în timpul mandatului său (2006-2019).
Totuși, scăderea veniturilor din gaze naturale începând cu 2017 a contribuit la criza economică actuală. „Vom schimba totul, absolut totul. Au fost douăzeci de ani de risipă”, a declarat Tuto Quiroga. Doria Medina, pe de altă parte, a promis un guvern de austeritate, afirmând că „petrecerea s-a terminat”.
Stânga ar putea suferi cea mai gravă înfrângere electorală de la venirea lui Morales la putere. Fostul președinte, care spera să candideze pentru un al patrulea mandat, a fost eliminat din cursă de justiție. Morales, vizat de un mandat de arestare într-un caz de trafic de minori, trăiește acum retras în fief-ul său din centrul țării. Cu toate acestea, el păstrează un sprijin considerabil în comunitățile rurale și indigene.
„Nu vom legitima aceste alegeri trucate”, a declarat Morales într-un interviu. Acest conflict intern dintre Morales și actualul președinte Arce a exacerbă criza, iar blocajele rutiere în regiunile afectate au fost încurajate de Morales, care acuză guvernul de proastă gestionare. Politologul Daniel Valverde de la Universitatea Gabriel René Moreno a comentat: „Cel mai mare dușman al stângii a fost însăși stânga. Corupția și proasta gestionare au obosit populația”.
Pe lângă alegerea președintelui și vicepreședintelui, cei aproape opt milioane de alegători din Bolivia vor alege și membrii parlamentului bicameral, iar rezultatul acestor alegeri ar putea schimba radical peisajul politic al țării.