Decizii politice blochează adoptarea euro
Într-o conferință de presă recentă, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a explicat motivele pentru care România nu a reușit să adopte moneda euro, subliniind că aceasta a fost o "decizie politică". "S-a renunțat la orizontul aderării la moneda euro în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Iar asta a fost o decizie politică", a declarat Isărescu la prezentarea raportului privind inflația. Potrivit acestuia, ultima discuție oficială pe tema adoptării euro a avut loc în 2018, la Academia Română, iar progresele în această direcție sunt acum suspendate până la o corecție fiscală, estimată între cinci și șapte ani.
Isărescu a subliniat că România a îndeplinit condițiile de aderare în anii 2013-2015, dar că, ulterior, toate partidele politice au renunțat la respectarea țintei fiscale stabilite de președintele Băsescu. "Am trăit aceste lucruri și pot să vorbesc liber", a mai adăugat guvernatorul, indicând că nu este vorba de un singur partid responsabil pentru această situație.
Expertiza lui Isărescu este susținută și de analiza analiștilor financiar-bancari din România, care estimează că țara ar putea adera la zona euro în 2035. Un sondaj realizat de CFA România a arătat o variație a estimărilor, între cinci și douăzeci de ani, unii analiști exprimând chiar îngrijorarea că România nu va adera niciodată la euro.
Comisia Europeană a confirmat, de asemenea, că România nu îndeplinește în prezent condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro. În raportul său de convergență din anul precedent, Comisia a evaluat progresele realizate de România în direcția aderării la euro, comparând-o cu alte state membre ale Uniunii Europene, precum Bulgaria, Cehia și Ungaria.
Între timp, Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007 la fel ca România, a anunțat că va adopta euro începând cu 1 ianuarie 2026, evidențiind astfel decalajul existent între cele două țări în ceea ce privește integrarea în zona euro. Această situație a stârnit întrebări cu privire la strategia României pentru viitor, având în vedere că vecinii săi par să avanseze mai rapid pe calea integrării economice europene.
În concluzie, discuția despre adoptarea monedei euro în România rămâne una complexă și influențată de decizii politice.
Guvernatorul Isărescu a tras un semnal de alarmă cu privire la nevoia de a relua discuțiile și de a respecta angajamentele fiscale pentru a nu pierde oportunitățile viitoare de integrare în zona euro.