Decizie istorică în caz de malpraxis
Spitalul Județean de Urgență din Bistrița a fost condamnat în primă instanță la plata unor daune morale de un milion de euro, după un lanț de erori medicale care au dus la leziuni cerebrale ireversibile ale unui pacient, conform unei sentințe a Judecătoriei Bistrița.
În data de 3 mai 2014, A.A.J., un tânăr de 34 de ani, s-a prezentat la Unitatea de Primire Urgențe (UPU) a spitalului, acuzând dureri intense în zona coastelor. Medicul de gardă l-a diagnosticat cu „nevralgie intercostală dreaptă”, popular cunoscută ca „junghi”, și l-a externat după o oră și jumătate, fără a efectua investigații suplimentare. Deși pacientul avea o pneumonie severă, aceasta a fost tratată cu calmante, agravând astfel starea sa de sănătate.
La patru zile după prima vizită, A.A.J. s-a întors la spital în stare gravă, unde investigațiile imagistice au confirmat diagnosticul corect de pneumonie bazală dreaptă. Medicii de la ATI au constatat că pacientul necesita urgent o intervenție chirurgicală. Din păcate, transferul către alte spitale a fost întârziat din cauza lipsei de locuri și a altor motive administrative, ceea ce a dus la deteriorarea rapidă a stării sale.
O tentativă de bronhoaspirație a eșuat, iar pacientul a fost transferat în stare critică la Spitalul Universitar din Târgu Mureș, unde a fost tratat pentru infecții pulmonare. Din păcate, A.A.J. a intrat în comă indusă, iar familia a aflat ulterior că, din cauza lipsei de oxigenare a creierului, bărbatul a suferit leziuni cerebrale severe.
Judecătoria Bistrița a pronunțat sentința pe 20 iunie 2025, obligând Spitalul Județean de Urgență Bistrița să plătească un milion de euro daune morale. Instanța a subliniat că medicul de gardă a efectuat un diagnostic superficial, iar spitalul nu avea acorduri de colaborare cu spitale universitare pentru transferurile pacienților critici. De asemenea, instanța a menționat că medicul urgentist va plăti, în solidar, suma de 30.000 de euro.
În urma acestei decizii, spitalul a formulat apel, contestând legalitatea sentinței. Aceștia au susținut că cererea reclamantului este neîntemeiată și că nu se îndeplinesc condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale. În paralel, se află în curs o dispută legată de asigurarea de malpraxis, având în vedere că Euroins, asiguratorul, este în procedură de lichidare.
Familia lui A.A.J. a declarat că tânărul, descris anterior ca fiind „energic, sportiv, puternic”, se află acum într-o stare vegetativă, incapabil să-și recunoască familia sau să se îngrijească singur. Acest caz evidențiază nu doar eșecurile sistemului medical, ci și impactul devastator pe care erorile medicale îl pot avea asupra vieților oamenilor.
Conform statisticilor din domeniul sănătății, erorile medicale reprezintă o problemă majoră în România, afectând sute de pacienți anual. Judecătoria Bistrița a stabilit astfel un precedent important în ceea ce privește răspunderea spitalelor pentru malpraxis, iar cazul A.A.J.
va rămâne un exemplu semnificativ în lupta pentru drepturile pacienților în România.