Modificări esențiale în pensiile magistraților
Proiectul de lege, anunțat recent de premierul Ilie Bolojan, prevede modificări semnificative în sistemul pensiilor de serviciu pentru magistrați și personalul auxiliar din instanțe. Conform informațiilor furnizate de Ministerul Justiției, vârsta standard de pensionare va fi crescută de la 60 la 65 de ani. Aceste măsuri au fost propuse cu scopul de a alinia regimul pensiilor de serviciu la principiile de contributivitate și sustenabilitate bugetară.
În cadrul unei conferințe de presă, premierul Bolojan a declarat: "Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. Aceasta va elimina inechitățile și va asigura că toți magistrații ajung la maturitatea profesională necesară pentru a oferi o justiție de calitate". Astfel, pentru a beneficia de pensie de serviciu, judecătorii și procurorii vor trebui să aibă o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcții de magistrat.
Modificarea vizează și cuantumul pensiei, care va scădea de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente pe ultimele 60 de luni de activitate. De asemenea, pensiile nu vor mai putea depăși 70% din venitul net al ultimei luni de activitate, în contrast cu plafonul anterior de 100%. Aceste schimbări sunt reglementate de Legea nr. 303/2022 și vor afecta toți magistrații din România.
Criticii acestor propuneri, inclusiv membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, susțin că măsurile sunt exagerate și că nu au fost consultate corespunzător înainte de anunț. Claudiu Drăgușin, judecător și membru al CSM, a declarat că reforma este "un veritabil dictat" și a comparat acțiunile premierului cu cele ale unui "măcelar".
Proiectul de lege include și penalizări pentru magistrații care nu îndeplinesc vechimea necesară, aceștia riscând o reducere a pensiei cu 2% pentru fiecare an lipsă dintre 20 și 25 de ani. Mai mult, perioada de referință pentru calculul pensiei va fi extinsă, excluzând veniturile ocazionale.
În plus, documentul prevede o perioadă de tranziție între 2025 și 2029, în care magistrații se pot pensiona cu o vechime de 25 de ani, dar cu o vârstă minimă de 47 de ani și 8 luni, care va crește treptat până la 65 de ani. Aceste reglementări se aplică și personalului auxiliar de specialitate, cum ar fi grefierii.
Această reformă ar putea avea un impact semnificativ asupra sistemului judiciar din România, având în vedere că în prezent, mulți magistrați aleg să rămână în activitate după atingerea vârstei de pensionare. Potrivit premierului, "în anii următori, se va observa o îmbunătățire a calității actului de justiție, prin sentințe unitare și prin mai multă celeritate".
Detalii complete despre draftul proiectului pot fi consultate pe site-ul oficial al Ministerului Justiției.