Impactul noii măsuri fiscale în educație
Indemnizația de hrană devine măsură cu caracter social pentru angajații din sectorul public, inclusiv pentru cei din sistemul de învățământ, potrivit prevederilor Legii 141/2025, intrate în vigoare prin publicarea actului normativ în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie. Astfel, aceasta va fi acordată doar angajaților cu salarii nete de 6.000 de lei pe lună și mai puțin, față de pragul de 8.000 de lei net din prezent.
Legea 141/2025 prevede, în privința indemnizației de hrană, următoarele: „Art. XV. — Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 5. La articolul 18, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 18. — (1) Ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice.”
Din 2023, pragul de acordare pentru indemnizația de hrană lunară era salariul de 8.000 de lei net. Indemnizația de hrană pentru profesorii și angajații din învățământ se stabilește prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre Ordinul nr. 4.441 din 15 mai 2024, privind acordarea indemnizației de hrană personalului din sistemul de învățământ de stat.
Această schimbare legislativă are un impact semnificativ asupra a mii de angajați din sectorul public, care se confruntă deja cu provocări financiare în contextul inflației și al scumpirii vieții. "Această măsură va afecta în mod direct veniturile angajaților cu salarii mici, care se bazează pe această indemnizație pentru a-și acoperi cheltuielile zilnice", a declarat un reprezentant al Federației Sindicatelor din Educație, care a cerut o revizuire a acestei politici.
Potrivit datelor Ministerului Muncii, în România sunt aproximativ 300.000 de angajați în învățământ care vor fi afectați de această măsură, ceea ce ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acestei politici sociale. De asemenea, se așteaptă ca această modificare să genereze un val de nemulțumire în rândul angajaților din sectorul public, care sperau la îmbunătățiri în ceea ce privește indemnizațiile.
Pe de altă parte, unii economiști susțin că plafonarea indemnizației de hrană este o măsură necesară pentru a menține echilibrul bugetar, mai ales în contextul crizei economice actuale. "Este esențial ca guvernul să găsească metode de a reduce cheltuielile, iar această modificare poate fi văzută ca un pas în această direcție", a afirmat profesorul Ioan Popescu de la Universitatea din București.
Comparativ cu alte țări europene, indemnizația de hrană în România este în continuare în urma standardelor UE, unde multe țări au implementat măsuri mai favorabile pentru angajații din sectorul public. De exemplu, în Germania, angajații din sectorul public beneficiază de indemnizații de hrană care depășesc cu mult pragul stabilit de România.
După implementarea acestei legi, se estimează că guvernul va economisi aproximativ 200 de milioane de lei anual, conform estimărilor Ministerului Finanțelor. Cu toate acestea, criticii argumentează că economiile nu justifică impactul social negativ asupra angajaților cu salarii mici, care vor avea de suferit din cauza acestei măsuri.
În concluzie, Legea 141/2025 va afecta profund angajații din sectorul public, reducând accesul acestora la indemnizația de hrană, în timp ce se preconizează o creștere a nemulțumirilor sociale.
Este esențial ca autoritățile să monitorizeze impactul acestei măsuri și să ia în considerare revizuirea legislației în viitor pentru a asigura un venit decent pentru angajații din sectorul public.