Eliminarea indemnizației judecătorilor CCR
Proiectul de lege depus la Senat de către parlamentari de la PNL și USR stabilește că judecătorii Curții Constituționale nu mai pot primi cei 180.000 de lei la final de mandat. Foștii judecători CCR pot beneficia acum de această sumă, drept „indemnizație compensatorie egală cu 6 luni de activitate”. „Împreună cu colegii mei, senatorii Mircea Abrudean și Glad Varga și deputata Cristina Prună, am depus o propunere legislativă importantă care vizează eliminarea unui privilegiu nejustificat acordat judecătorilor Curții Constituționale”, a anunțat, marți, pe Facebook, Raluca Turcan, fostă ministră a Culturii din partea PNL. Ea spune că „proiectul propune eliminarea acordării indemnizației compensatorii egale cu 6 luni de activitate netă la finalul mandatului unui judecător constituțional. Deputata PNL spune că este nevoie de acest proiect de lege pentru că în anul 2025 Guvernul a interzis acordarea de plăți compensatorii în momentul în care cineva pleacă din sistemul public: „În prezent, doar judecătorii CCR rămân o excepție de la această regulă generală”. „După cum știm, judecătorii Curții Constituționale beneficiază deja de pensii de serviciu generoase, cumulative cu alte venituri, ceea ce face inutilă o plată suplimentară la final de mandat. Într-un context bugetar dificil, fiecare astfel de plată reprezintă o cheltuială semnificativă, fără justificare economică – exemplul recent: peste 540.000 lei pentru trei foști judecători”, a scris Turcan, făcând referire la Mihai Enache, Attila Varga și Livia Stanciu, cei trei judecători care și-au încheiat recent mandatul la CCR. În expunerea de motive, inițiatorii legii punctează că sumele pentru Enache, Varga și Stanciu nu au fost prevăzute în bugetul CCR pe anul în curs: „Fapt care face necesară realocarea de la alte capitole bugetare. Acest lucru perturbă planificarea bugetară inițială și poate afecta negativ alte programe sau nevoi ale instituției”. Proiectul depus la Senat și lista tuturor semnatarilor acestuia poate fi văzută AICI. Jurnaliștii de la G4Media au scris, la începutul lunii iulie, citând surse oficiale, că CCR urmează să discute acordarea a trei indemnizații de câte 180.000, adică aproximativ 35.000 de euro, pentru judecătorii care și-au terminat mandatul în luna iulie: Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga. Aceleași surse precizează că instituția nu are acești bani în bugetul prevăzut pentru 2025. De aceea, notează publicația, indemnizațiile ar putea veni din bugetul de investiții. Potrivit legii de funcționare a CCR, judecătorii care își termină mandatul au dreptul la plata a șase salarii nete. Cu toate astea, Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, adoptată în mandatul fostului premier Marcel Ciolacu, interzice „ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă”. Judecătorii CCR nu ar mai putea beneficia la încetarea mandatului de o sumă egală cu indemnizația netă pe șase luni de activitate, conform unei propuneri legislative depuse de parlamentari PNL și USR, potrivit Agerpres. Proiectul prevede abrogarea alineatului 5 al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. ‘La articolul 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (5) se abrogă’, prevede proiectul. Acest alineat stipulează că, ‘la încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate’. Potrivit inițiatorilor, în contextul în care România și-a luat angajamentul de a reduce deficitul bugetar excesiv până în 2030, Guvernul interzice prin măsuri fiscal-bugetare plăți compensatorii în sistemul public. ‘Există, așadar, o discrepanță între cadrul general și legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, context în care se impune necesitatea reevaluării prevederii anterior menționate. (…) Menținerea indemnizației speciale pentru judecătorii constituționali ridică probleme de echitate față de alte categorii de personal din sistemul public. Egalitatea în drepturi reglementată de art.16 din Constituția României, republicată, potrivit căreia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, implică faptul că toate categoriile de angajați la stat nu beneficiază de prime sau plăți compensatorii la încetarea mandatului sau la pensionare, în afara drepturilor salariale cuvenite pentru munca prestată și a pensiei, conform legii generale’, se arată în expunerea de motive. Mai mult, amintesc inițiatorii, Guvernul și Parlamentul au luat măsuri explicite pentru a stopa acordarea de bonusuri sau prime la încetarea raporturilor de muncă în sectorul bugetar. În opinia acestora, eliminarea sumei acordate judecătorilor CCR la încheierea mandatului are o justificare economico-financiară solidă. ‘Fiecare astfel de plată reprezintă o cheltuială semnificativă. Cel mai recent exemplu este cel al judecătorilor Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga pentru care în iulie 2025 aplicarea acestei reglementări implică acordarea fiecăruia dintre aceștia a aproximativ 180.000 lei. Rezultă o suma totală de aproximativ 540.000 lei suportată de la bugetul de stat. Sumele nu au fost prevăzută în bugetul Curții Constituționale pe anul în curs, fondurile necesare nefiind alocate, fapt care face necesară realocarea de la alte capitole bugetare. Acest lucru perturbă planificarea bugetară inițială și poate afecta negativ alte programe sau nevoi ale instituției. România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ care a impus și impune adoptarea unor măsuri de tăiere a cheltuielilor publice în multiple sectoare. În acest context, orice plată excepțională acordată unor înalți demnitari iese în evidență ca fiind contrară efortului general de reducere a cheltuielilor statului’, mai argumentează parlamentarii PNL și USR. Proiectul a fost depus la Senat, ca primă Cameră legislativă sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional.