Moțiune de cenzură agită Parlamentul European
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi prezentă luni la dezbaterea moțiunii de cenzură, care va fi votată joi, în Parlamentul European, fiind prima dată în mai bine de un deceniu când şeful executivului european se confruntă cu un astfel de demers. Dacă ar trece moţiunea de cenzură – iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea – aceasta ar declanşa demisia întregii Comisii. „Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură.
„Un sondaj recent arată că în Franța 64% dintre cetățeni sunt pentru o Uniune a națiunilor suverane care fac independent acorduri economice, doar 14% fiind în favoarea unei federații europene, iar 71% dintre cetățeni văd în corupția birocrației europene o problemă spinoasă, 43% exprimând serioase preocupări pentru potențialul abuz de putere și implicarea în acte de corupție a Ursulei von der Leyen. Dacă europenii și, în special, românii o duc mai rău decât în 2019 este pentru că ambele comisii von der Leyen au eșuat. Dacă libertatea de opinie este la cote joase, similare totalitarismelor, este pentru că cele două comisii von der Leyen au înghețat-o și încarcerat-o din 2019 încoace. Dacă UE este în regres democratic, generând lideri care sunt imitatori ai lui Xi Jinping și epigoni ai lui Putin, este din cauza Ursulei von der Leyen. UE este încă locul din lume și din istorie cu cele mai bune șanse de a trăi liber și în pace, dar a devenit un vehicul care se îndreaptă cu 200 km/oră către un zid. Trebuie urgent schimbată traiectoria și, mai ales, șoferul”, a declarat europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea.
Moțiunea a fost inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), și va fi dezbătută luni, urmând ca joi să aibă loc votul, prin apel nominal. Potrivit regulamentului Parlamentului European, o astfel de moțiune trebuie susținută de cel puțin o zecime dintre deputați, adică 72, și poate fi adoptată doar cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor. În actualul context politic, șansele ca Ursula von der Leyen să fie demisă sunt minime.
„Este o rușine pentru cetățenii europeni”, a declarat Manfred Weber, liderul grupului PPE, din care provine și actuala președintă a Comisiei. Weber a criticat dur „marionetele lui Putin din Parlamentul European care încearcă să submineze unitatea Europei și să doboare Comisia în această perioadă de turbulențe mondiale și criză economică”. Chiar dacă Gheorghe Piperea beneficiază de sprijinul unei părți a extremei drepte, cum este cazul francezului Jordan Bardella, demersul său pare condamnat din start. Inclusiv propriul său grup, ECR, în care se regăsesc europarlamentari italieni apropiați de Giorgia Meloni, s-a distanțat, preferând o atitudine mai conciliantă față de von der Leyen.
Moțiunea a fost motivată de Piperea prin „preocupări privind eșecul persistent al Comisiei de a respecta principiile cheie ale Uniunii, inclusiv transparența, posibilitatea de a fi trasă la răspundere, integritatea legală și legitimitatea democratică”. În sprijinul acuzațiilor sale, europarlamentarul român a invocat recenta decizie a Curții de Justiție a UE, care a stabilit că executivul european și-a încălcat obligația legală de transparență, refuzând să facă publice schimburile de SMS-uri dintre Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în perioada în care Uniunea Europeană negocia achiziția vaccinurilor anti-Covid. „Utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România și Germania reprezintă o amenințare directă la suveranitatea națională și la integritatea proceselor democratice”, a mai susținut Piperea într-un comunicat.
Acesta a acuzat totodată Comisia Europeană de „ingerință” în alegerile prezidențiale din România, câștigate în luna mai de pro-europeanul Nicușor Dan, după ce scrutinul anterior, din noiembrie, fusese câștigat de extremistul Călin Georgescu, dar anulat ulterior de Curtea Constituțională din cauza unor nereguli în materie electorală și a suspiciunilor de implicare a Rusiei. În paralel, Comisia a adoptat recent un ton mai ferm față de platforma TikTok, suspectată că a facilitat eventuale tentative de manipulare rusească.
Dincolo de moțiunea de cenzură, dezbaterea oferă ocazia și pentru reglarea unor conturi în interiorul majorității „pro-europene”, potrivit AFP. Social-democrații și centriștii critică tot mai des controlul aproape absolut exercitat de Ursula von der Leyen asupra executivului european, aflat acum în al doilea mandat. „Președinta Comisiei conduce totul”, declara în urmă cu câteva săptămâni Valérie Hayer, lidera grupului centrist Renew. Aceasta a denunțat recent o decizie unilaterală a Comisiei de a amenința cu retragerea unei legi împotriva greenwashing-ului, chiar în timp ce aceasta era negociată în Parlament, gest perceput drept o ofensă adusă eurodeputaților și o atingere la adresa prerogativelor lor.
Hayer a subliniat că nu va vota moțiunea de cenzură, dar consideră dezbaterea „un moment real de clarificare politică”, în care va cere PPE „să spună clar cu cine vrea să lucreze”. Într-un an în care Europa a virat vizibil spre dreapta, tensiunile din interiorul majorității pro-europene s-au amplificat, mai ales pe fondul ambiguităților PPE în relația cu extrema dreaptă, în special în chestiuni legate de legislația climatică.
Sesiunea plenară a Parlamentului European din această săptămână nu se va limita la dezbaterea moțiunii de cenzură. Marți, eurodeputații vor discuta despre pregătirea summitului UE-China, iar miercuri vor analiza rezultatele reuniunii Consiliului European din iunie, alături de Antonio Costa și Ursula von der Leyen.
Tot marți, prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, începută la 1 iulie, iar miercuri, Parlamentul va dezbate viitorul cadru financiar multianual al Uniunii după 2027.