Biserica Ortodoxă recunoaște 16 femei remarcabile
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, marți, 1 iulie 2023, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, în cadrul unei ședințe desfășurate la Palatul Patriarhiei din București. Decizia a fost anunțată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a subliniat importanța acestei acțiuni pentru istoria spirituală a poporului român. "Aceste propuneri reflectă o recunoaștere oficială a sfințeniei și a rolului semnificativ pe care femeile creștine l-au jucat în istoria noastră", a declarat Patriarhul Daniel.
Lista celor 16 femei canonizate include nume cunoscute precum Maria Brâncoveanu, soția voievodului Constantin Brâncoveanu, și Monahia Platonida, soția lui Neagoe Basarab. Canonizarea acestora este programată să aibă loc în cadrul unor ceremonii viitoare, după finalizarea textelor liturgice necesare, a precizat Patriarhul.
Printre femeile canonizate se numără:
1) Maria Brâncoveanu (1661-1729), cunoscută ca Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, pomenită pe 16 august;
2) Filofteia Antonescu (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), mama Sfântului Ierarh Calinic, cunoscută sub numele de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, cu pomenirea pe 12 aprilie;
3) Evloghia Țârlea (1908-1949), recunoscută ca Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia, cu zi de prăznuire pe 19 decembrie;
4) Elisabeta Lazăr (1970-2014), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, pomenită pe 5 iunie;
5) Platonida (1487-1554), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cu pomenirea pe 26 septembrie;
6) Magdalena Cătălinici (1895-1962), cunoscută ca Sfânta Magdalena de la Mălainița, pomenită pe 15 octombrie;
7) Mavra (secolele XVII-XVIII), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, pomenită pe 4 mai;
8) Nazaria (1697-1814), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, cu zi de prăznuire pe 17 august;
9) Olimpiada (1757-1842), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, cu aceeași zi de pomenire: 17 august;
10) Olimpia Tănase (1880-1967), cunoscută ca Sfânta Olimpia din Fărcașa, cu pomenirea pe 4 iulie;
11) Blandina Gobjilă (1906-1971), cunoscută ca Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cu pomenirea pe 24 mai;
12) Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Elisabeta Brâncoveanu, pomenită pe 17 august;
13) Anastasia Șaguna (1785-1836), cunoscută ca Sfânta Anastasia Șaguna, pomenită pe 1 decembrie;
14) Filotimia Manolache (1896-1989), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, pomenită pe 6 iulie;
15) Antonina Diaconu (1923-2011), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, pomenită pe 23 decembrie;
16) Matrona Ciupelea (1852-1935), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu pomenirea pe 5 mai.
Această inițiativă de canonizare subliniază nu doar recunoașterea vieților acestor femei, dar și angajamentul Bisericii Ortodoxe Române de a onora contribuția lor la istoria spirituală a țării.
Lucrările Sinodului vor continua și pe 2 iulie, având ca obiective principale proclamarea anului 2026 drept An Comemorativ și canonizarea altor sfinți de neam român, în special din rândul celor care au viețuit în Muntele Athos.