Decizia CCR și perspectiva transparenței
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat motivarea deciziei prin care se ridică obligația de a publica declarațiile de avere ale funcționarilor publici, precum și veniturile partenerilor și copiilor acestora. Potrivit unui comunicat al CCR, 3 din cei 9 judecători au emis opinii separate, susținând în continuare transparența în privința averilor. CCR a subliniat că actualul sistem din România este unul dintre cele mai intruzive în ceea ce privește viața privată, comparativ cu celelalte state europene, având cele mai puține garanții de protecție a acesteia.
Curtea a declarat neconstituționale trei articole din Legea 176/2010, care reglementează integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Această lege modifică Legea 144/2007, care vizează funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI). CCR a menționat că decizia sa nu se aplică retroactiv, astfel că declarațiile deja publicate rămân accesibile, iar noua reglementare va afecta doar viitoarele declarații. "În motivarea excepției de neconstituționalitate, CCR a criticat faptul că persoanele obligate să depună declarații de avere trebuie să își asume responsabilitatea veridicității informațiilor referitoare la veniturile altora, ceea ce contravine dreptului la viață privată", explică judecătorii.
CCR a subliniat că este necesară o legislație actualizată, care să ţină cont de evoluțiile societății, fără a compromite standardele de integritate. În comparație, judecătorii au menționat că în alte state europene, cum ar fi Belgia și Franța, declarațiile de avere sunt păstrate confidențiale sau publicate cu restricții, ceea ce oferă o protecție mai bună a vieții private.
De exemplu, în Belgia, declarațiile de avere sunt păstrate în plicuri închise, iar în Franța, acestea sunt nepublice în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, CCR a subliniat că transparența în administrația publică este esențială pentru prevenirea corupției. Curtea a subliniat că măsurile de transparență trebuie să respecte drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată.
În plus, CCR a invocat dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială, care ar putea duce la riscuri pentru demnitatea umană și individualitate, mai ales în contextul expunerii unor informații personale în spațiul public. Astfel, CCR a decis că declarațiile de avere nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor, și a declarat neconstituțional articolul care prevede publicarea acestora. Decizia este definitivă și nu poate fi contestată.
Agenția Națională de Integritate, care se ocupă de verificarea declarațiilor de avere, a reacționat spunând că decizia CCR contravine angajamentelor internaționale asumate de România și că va anula 12 milioane de declarații, ceea ce va afecta semnificativ transparența în administrația publică. Reacții au venit și din partea președintelui României, care a declarat că Parlamentul trebuie să corecteze rapid deficiențele legislative identificate.
În concluzie, CCR reiterează că, deși transparența este un principiu fundamental într-un stat democratic, aceasta trebuie să fie echilibrată cu respectarea drepturilor fundamentale ale individului.
Judecătorii subliniază că orice modificare legislativă trebuie să asigure atât integritatea în funcțiile publice, cât și protecția vieții private a cetățenilor.