Curtea a declarat neconstituționale articolele care impuneau transparența în declarații
Curtea Constituțională a României a emis o decizie semnificativă joi, stabilind că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor. Conform surselor G4Media și Agerpres, această hotărâre este definitivă și nu poate fi contestată.
Hotărârea vine în urma unei excepții de neconstituționalitate și a fost anunțată de președintele CCR, Marian Enache. Astfel, articolul 3 alineatul 2 din Legea nr. 176/2010, care stipula că declarațiile de avere trebuie să cuprindă și bunurile soților și copiilor, a fost declarat neconstituțional. De asemenea, a fost anulat și articolul 12 alineatul 6, care prevedea publicarea acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Această decizie a stârnit controverse, având în vedere că transparența în declarațiile de avere este considerată un instrument esențial în lupta împotriva corupției. Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a exprimat preocupări cu privire la impactul acestei decizii, afirmând că aceasta va facilita îmbogățirea ilicită și netransparentă a funcționarilor publici. El a subliniat că decizia reprezintă un regres în ceea ce privește statul de drept și angajamentele internaționale ale României.
De asemenea, ONG-urile care au solicitat CCR să respecte principiile statului de drept au subliniat că un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese este esențial pentru integritatea publică. În prezent, în România există trei regimuri matrimoniale reglementate de Codul Civil, iar modificarea acestor obligații ar putea aduce confuzie în privința proprietății și a responsabilității financiare în cadrul familiilor.
Criticii acestei decizii tem că, fără obligativitatea de a include bunurile soților și copiilor în declarațiile de avere, funcționarii publici vor putea muta activele pe numele partenerilor lor, scăpând astfel de responsabilitatea publică. Aceasta ar putea afecta grav încrederea cetățenilor în sistemul de justiție și în instituțiile statului.
Decizia CCR vine într-un moment în care România se confruntă cu provocări în ceea ce privește democrația și integritatea instituțiilor sale, iar efectele acesteia ar putea fi resimțite pe termen lung în relațiile cu Uniunea Europeană și alte organizații internaționale.