Măsuri de apărare sub presiunea internațională
Un înalt oficial din cadrul NATO a confirmat că Marea Britanie va trebui să accepte propunerea șefului NATO, Mark Rutte, de a crește cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB, pentru a menține stabilitatea alianței în fața solicitărilor lui Donald Trump. Această măsură ar implica o creștere reală de aproximativ 30 de miliarde de lire față de planul actual al guvernului laburist.
În cadrul unei conferințe de presă, oficialul a exprimat surprinderea că liderul laburist, Keir Starmer, s-a blocat în detalii financiare chiar în ziua lansării revizuirii strategice a apărării. Starmer a evitat să ofere o dată specifică pentru atingerea țintei de 3%, în pofida presiunilor internaționale crescânde.
Prim-ministrul a convenit să crească cheltuielile de apărare de la 2,33% din PIB la 2,5% până în 2027, cu un obiectiv de 3% în următorul mandat parlamentar, conform analizei strategice de 140 de pagini prezentate recent.
Într-un interviu acordat BBC, Starmer a refuzat să se angajeze la o dată pentru atingerea țintei de 3%, subliniind că nu va adopta „politici de spectacol fără fundament”. Cu toate acestea, comentariile sale ulterioare sugerează o deschidere către o țintă mai mare, având în vedere contextul internațional.
Propunerea lui Rutte, care va fi discutată la summitul NATO de la Haga, sugerează ca aliații să cheltuie 3,5% din PIB pentru apărare „dură” și 1,5% pentru cibernetică, informații și infrastructură militară. Rutte a menționat anterior că un obiectiv total de cheltuieli pentru apărare de 5% ar putea fi convenit la întâlnirea de la Haga.
Surse din interior au afirmat că este de neconceput ca Marea Britanie să respingă aceste solicitări, având în vedere angajamentul său față de o strategie de apărare orientată spre NATO. Totuși, există îngrijorări că ținta de 3,5% ar putea exclude anumite cheltuieli, cum ar fi cele pentru serviciile de informații, care sunt considerate eligibile de către Trezorerie.
Finanțarea acestei creșteri semnificative a cheltuielilor pentru apărare ar putea proveni fie din economii din alte bugete guvernamentale, fie prin creșterea impozitelor. Starmer a refuzat să excludă noi reduceri ale bugetului pentru ajutor extern, dar acest segment reprezintă doar 0,3% din PIB până în 2027, ceea ce sugerează că fondurile suplimentare ar trebui să fie obținute din alte surse.
În contextul în care alți lideri NATO caută modalități de a-l păstra pe Trump la bordul alianței, presiunea asupra Mării Britanii devine tot mai apăsătoare.
Trump a fost vocal în legătură cu nemulțumirile sale față de contribuțiile financiare ale aliaților, iar acest summit reprezintă o oportunitate crucială pentru a consolida angajamentele de apărare ale membrilor NATO.