Marea Britanie sub presiune NATO: Cheltuieli de apărare la 3,5% din PIB

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Marea Britanie ar putea fi forțată să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB până în 2035, conform unor surse din domeniul apărării. Premierul Keir Starmer a evitat să ofere o dată exactă pentru atingerea acestui obiectiv, în condițiile în care presiunile internaționale cresc. Propunerea lui Mark Rutte include și cheltuieli pentru securitate cibernetică și infrastructură militară.

EN

Brief

The UK may be compelled to raise defense spending to 3.5% of GDP by 2035, according to defense sources. Prime Minister Keir Starmer has avoided setting a specific date for achieving this target amid increasing international pressures. Mark Rutte's proposal also includes spending for cybersecurity and military infrastructure.

Marea Britanie sub presiune NATO: Cheltuieli de apărare la 3,5% din PIB
Sursa foto: stiripesurse.ro

Presiuni internaționale crescute pentru creșterea bugetului de apărare

În contextul intensificării tensiunilor internaționale, Marea Britanie se află în fața unei provocări semnificative în ceea ce privește politica sa de apărare. Surse din domeniul apărării sugerează că, la summitul NATO din această lună, Regatul Unit ar putea fi nevoit să accepte un obiectiv de creștere a cheltuielilor de apărare la 3,5% din PIB până în 2035, ca urmare a campaniei susținute de premierul olandez Mark Rutte.

Această mișcare vine pe fondul temerilor că o eventuală retragere a lui Donald Trump din Alianță ar putea destabiliza securitatea globală. O persoană bine informată a declarat pentru The Guardian că Marea Britanie va semna „fără îndoială” propunerea lui Rutte, ceea ce ar implica o creștere reală de aproximativ 30 de miliarde de lire sterline comparativ cu planul actual al guvernului laburist.

Premierul Keir Starmer a fost criticat pentru că nu a stabilit o dată precisă pentru atingerea obiectivului de 3%, în ciuda presiunilor internaționale. Deși a acceptat o creștere graduală a cheltuielilor, de la 2,33% din PIB la 2,5% până în 2027, și la 3% în următorul parlament, el a refuzat să se angajeze la un termen fix, precizând că nu va susține „politica fantezistă performativă”.

Pe de altă parte, comentariile ulterioare ale lui Starmer sugerează o deschidere către discuții mai ample despre cheltuielile de apărare, ceea ce ridică întrebări despre direcția pe care Marea Britanie ar putea să o urmeze în fața presiunilor NATO.

Propunerea lui Rutte prevede ca aliații să cheltuie 3,5% pentru apărarea convențională și 1,5% pentru securitate cibernetică, informații și infrastructură militară. Aceste discuții vor avea loc în cadrul summitului NATO de la Haga, unde liderii vor trebui să abordeze nu doar cheltuielile, ci și eficiența Alianței în fața provocărilor emergente.

Cu toate acestea, se preconizează că detaliile specifice ale acestor cheltuieli ar putea fi subiect de negocieri intense, dat fiind că unele cheltuieli, cum ar fi cele pentru serviciile de informații, ar putea fi considerate eligibile pentru bugetul NATO. În plus, o creștere semnificativă a bugetului de apărare ar necesita economii din alte domenii sau creșteri de impozite, provocând astfel un impact asupra altor politici guvernamentale.

În acest context, regimul financiar al guvernului britanic va trebui să fie ajustat, iar politica externă să fie consolidată pentru a răspunde cerințelor NATO, în timp ce se menține un echilibru între securitate și responsabilitate fiscală.