Apelul lui Rubio subliniază importanța colaborării transatlantice
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a solicitat joi aliaților europeni să nu "marginalizeze" companiile americane în procesul de achiziții de armament, într-un moment în care Uniunea Europeană anunță un plan ambițios de reînarmare.
Acest apel a fost făcut în cadrul unei întâlniri cu omologii din Regatul Unit, Franța, Germania și Italia, în timpul reuniunii informale a miniștrilor de externe din statele NATO, desfășurată în orașul turc Antalya. Rubio a subliniat că firmele americane din sectorul apărării sunt esențiale pentru baza industrială transatlantică și că nu ar trebui să fie excluse din eforturile de reînarmare ale Europei.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a declarat că Rubio a informat colegii săi despre "eforturile" președintelui Donald Trump de a "opri vărsarea de sânge fără sens din Ucraina". De asemenea, el a accentuat importanța leadershipului european în facilitarea negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, vizând un acord rapid și durabil.
În cadrul întâlnirii, Rubio și ceilalți miniștri au convenit asupra necesității urgente de a îmbunătăți împărțirea sarcinilor în NATO și de a crește cheltuielile pentru apărare în Europa. Trump a cerut insistent aliaților europeni să-și aloce 5% din PIB pentru apărare, o propunere considerată nerealistă de majoritatea statelor europene, cu excepția Poloniei și a celor trei state baltice, care au relații tensionate cu Rusia.
Scopul lui Trump este de a asigura contracte pentru companiile americane în sectorul apărării, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron promovează prioritizarea firmelor europene în aceste achiziții.
Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în martie un plan care preconizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și sprijinirea Ucrainei în următorii patru ani.
Comisia Europeană a decis ca, în cadrul acestui plan, să nu mai considere un procent de 1,5% din PIB în procedurile de deficit excesiv împotriva statelor membre ale UE, cu condiția ca fonduri echivalente să fie direcționate către bugetele de apărare. Aceasta va crea un "spațiu fiscal" pentru mobilizarea a 650 de miliarde de euro suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani, însă aceste fonduri vor contribui la creșterea datoriilor publice și a deficitelor bugetare, fiind excluse din calculele Comisiei Europene privind deficitul.
Diferența de 150 de miliarde de euro va proveni din împrumuturi acordate statelor membre pentru investiții în apărare.