Inovație în tratarea mușcăturilor de șarpe
Sângele unui bărbat din SUA, care s-a injectat intenționat cu venin de șarpe timp de aproape două decenii, a dus la dezvoltarea unui antivenin revoluționar, conform cercetătorilor, scrie BBC.
Anticorpii identificați în sângele lui Tim Friede au demonstrat eficiență în protejarea împotriva dozelor letale de venin provenit de la diverse specii de șerpi, în cadrul testelor efectuate pe animale.
În prezent, tratamentele existente trebuie să fie specifice fiecărei specii de șarpe veninos, iar misiunea de 18 ani a lui Friede ar putea reprezenta un pas semnificativ în direcția descoperirii unui antivenin universal, care ar putea salva viețile a până la 140.000 de persoane anual, lăsând alte sute de mii cu amputații sau dizabilități permanente.
Tim Friede a suportat peste 200 de mușcături și a primit peste 700 de injecții cu venin de la unii dintre cei mai periculoși șerpi din lume, inclusiv din specii de mamba, cobra, taipan și krait. Inițial, el a dorit să-și dezvolte imunitatea pentru a se proteja atunci când interacționa cu șerpi, documentându-și experiențele pe YouTube. Totuși, el a recunoscut că a avut dificultăți la început, două mușcături consecutive de cobră lăsându-l în comă.
„Nu voiam să mor. Nu voiam să-mi pierd un deget. Nu voiam să lipsesc de la muncă”, a declarat el în cadrul unui interviu.
Motivația sa a fost să dezvolte terapii mai eficiente pentru toți cei care suferă din cauza mușcăturilor de șarpe, explicând că „a devenit un stil de viață, iar eu am continuat să împing limitele pentru cei care sunt la 13.000 de kilometri distanță și care mor din cauza acestor mușcături”.
Antiveninul este în prezent obținut prin injectarea de doze mici de venin în animale, precum caii, a căror sistem imunitar combate veninul prin producerea de anticorpi. Cu toate acestea, veninul și antiveninul trebuie să fie extrem de compatibile, deoarece toxinele variază semnificativ de la o specie la alta și chiar între șerpi din aceeași specie.
O echipă de cercetători a început să caute un tip de anticorpi cu neutralizare largă, care să vizeze părțile comune ale toxinelor, în loc să se concentreze pe specificitățile fiecărei toxine. Dr. Jacob Glanville, director executiv al companiei de biotehnologie Centivax, a fost cel care a intrat în contact cu Tim Friede.
„Imediat m-am gândit: ‘Dacă cineva a dezvoltat acești anticorpi cu neutralizare largă, acela este el’”, a spus Dr. Glanville. „La primul apel, i-am zis: ‘s-ar putea să pară ciudat, dar mi-ar plăcea să pun mâna pe puțin din sângele tău’.”
Friede a acceptat, iar studii au primit aprobarea etică, deoarece implicau doar recoltarea de sânge, fără a i se administra mai mult venin.
Cercetarea s-a concentrat pe elapide, o familie de șerpi veninoși care utilizează neurotoxine ce pot paraliza victima, punându-i viața în pericol. Cercetătorii au selectat 19 specii de elapide considerate cele mai periculoase de către Organizația Mondială a Sănătății.
Lucrarea publicată în revista Cell a identificat doi anticorpi cu acțiune neutralizantă largă care ar putea viza două clase de neurotoxine. De asemenea, au adăugat un medicament care țintește o a treia clasă, rezultând un cocktail inovator de antivenin.
Experimentele efectuate pe șoareci au demonstrat că acest cocktail permite supraviețuirea după doze letale de venin de la 13 dintre cele 19 specii de șerpi, oferind protecție parțială celor șase rămase. Dr. Glanville a declarat că această protecție este „fără precedent” și că „probabil acoperă multe elapide pentru care în prezent nu există antivenin”.
Echipa de cercetare continuă să îmbunătățească anticorpii și să exploreze posibilitatea adăugării unui al patrulea component pentru a oferi o protecție completă.
Pe lângă elapide, există și vipere care folosesc hemotoxine, afectând sângele. În total, veninul de șarpe poate conține aproximativ o duzină de clase de toxine, inclusiv citotoxine care distrug celulele.
Profesorul Peter Kwong, de la Universitatea Columbia, a afirmat că în următorii 10-15 ani ar putea apărea tratamente eficiente pentru fiecare clasă de toxine.
„Anticorpii lui Tim sunt extraordinari; el și-a învățat sistemul imunitar să recunoască aceste toxine într-un mod foarte larg”, a subliniat profesorul Kwong, exprimând speranța de a dezvolta fie un singur antivenin universal, fie un antivenin dedicat pentru elapide și unul pentru vipere.
Profesorul Nick Casewell, director al centrului de cercetare și intervenții în cazul mușcăturilor de șarpe de la Liverpool School of Tropical Medicine, a declarat că nivelul de protecție raportat este „cu siguranță inedit” și oferă „o dovadă solidă” a fezabilității acestei abordări. Totuși, el a subliniat că sunt necesare teste suplimentare înainte ca antiveninul să poată fi utilizat pe oameni.
Pentru Tim Friede, progresul în această direcție îi oferă o satisfacție profundă. „Fac ceva bun pentru umanitate și asta este foarte important pentru mine. Sunt mândru de asta.
E destul de tare”, a concluzionat el.