O analiză a relațiilor tensionate dintre China și Vatican
Ministerul chinez de Externe a emis, în sfârșit, o reacție oficială după moartea Papei Francisc, subliniind importanța schimburilor constructive dintre China și Vatican în anii recenti. Declarația a fost făcută de un purtător de cuvânt al ministerului, care a afirmat că "Partea chineză este pregătită să facă eforturi comune cu Vaticanul pentru a promova o relație bilaterală sustenabilă", conform Reuters. Totuși, nu există informații despre un eventual trimis din partea Beijingului la funeraliile Papei.
Până în acest moment, tăcerea Beijingului a fost surprinzătoare, având în vedere contextul tensionat al relațiilor bilaterale, deteriorate de-a lungul anilor din cauza neînțelegerilor profunde, în special în ceea ce privește numirile episcopilor. Începând cu 1951, când relațiile diplomatice au fost întrerupte, problema numirii episcopilor a devenit un punct central de conflict între autoritățile chineze și Sfântul Scaun. Beijingul insistă că statul trebuie să aibă un cuvânt de spus în aceste numiri, ceea ce contrazice principiile fundamentale ale Bisericii Catolice, care îl consideră pe Papă drept autoritatea supremă în acest domeniu.
În 2018, un acord istoric a fost semnat între Vatican și China, oferind o formă de compromis care permite Beijingului un rol în selecția episcopilor, în schimbul recunoașterii din partea Vaticanului. În ciuda acestui pas, acordul a fost criticat atât de organizații pentru drepturile omului, cât și de unii membri ai Bisericii, care consideră că sprijină politica de subordonare a religiei de către stat.
Critica acerbă a venit din partea Cardinalului Joseph Zen, fost episcop de Hong Kong, care a numit acordul o "trădare" a catolicilor din China. El a fost ulterior arestat în 2022 sub acuzația de a fi încălcat legislația privind securitatea națională, ceea ce a atras condamnări internaționale.
În ciuda părerilor divergente, unii lideri ai Bisericii au apărat acest acord, considerându-l o soluție pragmatică pentru a proteja comunitatea catolică din China, care este divizată între biserici oficiale, sub controlul statului, și biserici clandestine, loiale Vaticanului. Estimările sugerează că între 6 și 12 milioane de catolici trăiesc în China, deși lipsa de transparență face dificilă o contabilizare precisă a acestora.
În concluzie, reacția întârziată a Chinei la moartea Papei Francisc subliniază delicatețea relațiilor dintre cele două entități, într-un moment în care echilibrul dintre interesele diplomatice, religioase și politice este extrem de fragil.
Această tăcere poate reflecta nu doar neîncrederea istorică, ci și complexitatea dinamicii geopolitice actuale.