Tăcerea Beijingului reflectă complexitatea relațiilor cu Vaticanul
După moartea Papei Francisc, reacția guvernului chinez a fost una surprinzător de rezervată, în contrast cu omagiile aduse de lideri din întreaga lume. Beijingul, un stat oficial ateu, a așteptat aproape 24 de ore pentru a-și exprima condoleanțele, subliniind astfel complexitatea relației sale cu Vaticanul.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a declarat că China este dispusă să colaboreze cu Vaticanul pentru îmbunătățirea continuă a relațiilor, menționând că în ultimii ani au existat contacte constructive. Această declarație a venit într-un context tensionat, în care relațiile diplomatice dintre Beijing și Sfântul Scaun sunt încordate din 1951, an în care China a rupt legăturile diplomatice cu Vaticanul.
Subiectul central al discordiei rămâne numirea episcopilor, pe care Beijingul insistă să fie aprobată de stat, contrar doctrinei Bisericii Catolice, care susține că această prerogativă aparține exclusiv Papei. În 2018, un acord istoric a fost semnat între Vatican și Beijing, oferind Chinei un rol în desemnarea episcopilor, însă detaliile acestui acord au rămas confidențiale, stârnind controverse și critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
Critici precum Cardinalul Joseph Zen, fost episcop de Hong Kong, au declarat că acordul reprezintă o „trădare” a Bisericii Catolice din China. De asemenea, cardinalul a fost arestat în 2022 sub acuzația de încălcare a legii privind securitatea națională, o acțiune care a fost condamnată pe scară largă la nivel internațional.
Pe fondul acestor tensiuni, moartea Papei Francisc aduce la suprafață întrebări despre viitorul relațiilor dintre China și Vatican. În timp ce papa a încercat să îmbunătățească aceste relații, întrebarea rămâne dacă noul papă va continua această politică în contextul actual al restricțiilor religioase și al controlului exercitat de Partidul Comunist chinez.
În plus, în timp ce Papa Francisc a fost cunoscut pentru deschiderea sa către dialog și reconcilieri, Beijingul continuă să se confrunte cu provocări interne legate de libertatea religioasă. În China, aproximativ 10 milioane de catolici sunt împărțiți între Biserica oficială, recunoscută de stat, și Biserica clandestină, loială Vaticanului, ceea ce complică și mai mult acest peisaj religios.
Răspunsul reținut al Chinei, însoțit de o tăcere amplificată, este emblematic pentru o relație complexă, marcată de neîncredere și controverse.
Moartea Papei Francisc ar putea influența în mod semnificativ direcția viitoare a acestor relații, dar rămâne de văzut dacă tăcerea oficială va continua sau dacă se va deschide o nouă eră de dialog între cele două părți.