Provocări economice majore și necesitatea unor măsuri de corecție
România se confruntă cu o situație economică din ce în ce mai alarmantă, pe fondul unui deficit bugetar în creștere. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat recent că lecțiile crizei economice din 2009-2010 nu au fost învățate, ceea ce ar putea duce la măsuri de austeritate similare. El a declarat că "România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp", într-un context în care instabilitatea politică riscă să compromită ratingul de țară.
Declarațiile lui Dăianu vin după o analiză a Erste, care a evidențiat nevoia urgentă de un nou pachet fiscal pentru a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB. În 2023, deficitul bugetar a fost de 8,65%, iar estimările pentru 2024 sugerează o creștere și mai alarmantă, de 9,28% conform standardelor ESA utilizate de Uniunea Europeană. Eurostat urmează să publice datele oficiale pe 22 aprilie, dar România a promis deja o reducere a deficitului în acest an.
"La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori", a afirmat Dăianu, menționând că guvernul a repetat greșelile din trecut. El a subliniat că, deși se impun investiții, aceste măsuri trebuie să fie însoțite de o gestionare mai bună a finanțelor publice.
Pentru a respecta ținta de 7% deficit, guvernul trebuie să implementeze măsuri corective, dar opțiunile sunt limitate, având în vedere că salariile și pensiile au fost deja înghețate. În plus, experții economici consideră că măsurile actuale de creștere a veniturilor sunt insuficiente. Acestea includ majorarea impozitului pe dividende și restricții pentru microîntreprinderi, însă nu sunt suficiente pentru a stopa deteriorarea situației financiare.
Agențiile de rating și-au revizuit perspectiva asupra României de la stabilă la negativă, ceea ce reflectă îngrijorările cu privire la creșterea datoriei publice. Dacă nu se iau măsuri urgente, se preconizează că datoria publică ar putea depăși 100% din PIB în următorii 10 ani, crescând de la 55% în prezent.
În acest context, Erste a subliniat că plățile dobânzilor și inflația trebuie monitorizate cu atenție, iar o creștere economică sub așteptări ar putea amplifica riscurile pentru profilul datoriei. România, alături de alte țări din regiune, se află într-o situație critică, având nevoie de măsuri eficiente pentru a-și stabiliza finanțele și a evita o nouă criză economică.
Pe fondul acestor provocări, istoria arată că măsurile de austeritate, denumite „curbe de sacrificiu“, pot avea consecințe sociale și economice severe. În trecut, aceste măsuri au dus la nemulțumiri sociale și au agravat criza economică.
România trebuie să învețe din greșelile trecutului și să adopte soluții sustenabile pentru a-și asigura stabilitatea financiară pe termen lung.